La 13 iulie curent, distinsul istoric contemporanist Valeriu Pasat, membru titular al Academiei de Ştiinţe a Moldovei, a rotunjit frumoasa vârstă de 60 de ani, prilej cu care Institutul de Istorie, în colaborare cu Institutul de Studii Enciclopedice la care şi-au dat concursul cercetători de la Institutul de Filologie Română „B.P. Hasdeu”, Institutul de Studii Juridice şi Politice, Universitatea de Stat din Moldova, Universitatea Pedagogică de Stat „Ion Creangă”, Universitatea de Stat „Alecu Russo” din Bălţi, Universitatea „B.P. Hasdeu” din Cahul, lansează prezentul volum, adresând omagiatului sincere felicitări, urări de multă sănătate şi de noi realizări remarcabile în domeniul profesional. Exponent de vază al noii generaţii de istorici din Republica Moldova, Valeriu Pasat, doctor habilitat în istorie, membru titular al Academiei de Ştiinţe a Moldovei, a parcurs, din 1991, o importantă carieră ştiinţifică, remarcându-se prin editarea unor valoroase volume, culegeri de documente, studii, articole şi comunicări ştiinţifice, înalt apreciate atât în Republica Moldova, cât şi departe peste hotarele ei. Născut la 13 iulie 1958 în satul Scumpia, raionul Făleşti, viitorul istoric şi-a făcut studiile superioare la Facultatea de Istorie a Universităţii de Stat din Moldova, devenind licenţiat în istorie în anul 1982. A urmat apoi şcoala doctorală la Institutul de Istorie al Academiei de Ştiinţe a URSS, din Moscova (1982-1987) şi studiile la Academia Diplomatică din Federaţia Rusă (1994). Devine doctor în istorie (1988) şi doctor habilitat în istorie (1996). Studiile de doctorat din cadrul Institutului de Istorie al Academiei de Ştiinţe a URSS din Moscova i-au deschis accesul spre temele controversate ale istoriei Moldovei sovietice. Cercetările aprofundate în arhivele naţionale şi în cele din Federaţia Rusă i-au permis să găsească răspunsuri pertinente la numeroase probleme necunoscute, controversate sau ignorate de istorie naţională. O primă lucrare de proporţii a istoricului Valeriu Pasat a fost publicată la Moscova, în limba rusă, tratând pagini dramatice de istorie a Moldovei sovietice în anii 1940-1950 („Trudnâie straniţî istorii Moldovî. 1940-1950 gg.”, Moscova, „Terra”, 1994, 800 p.). Problemele tratate în acel volum au pus în discuţie, în premieră istoriografică, mecanismul şi consecinţele multiple ale deportărilor din RSSM, ale deschiaburirii şi procesului de sovietizare al Basarabiei. Cele mai multe documente cuprinse în respectivul volum sunt documente desecretizate din Arhiva Ministerului Securităţii Naţionale a Republicii Moldova, Arhiva Preşedintelui Federaţiei Ruse, din Centrul de Păstrare şi Conservare a Documentelor de Istorie Contemporană a Rusiei, Arhiva de Stat a Federaţiei Ruse şi altele. Urmând o perioadă de muncă asiduă în cercetarea şi valorificarea documentelor din arhivele din spaţiul ex-sovietic, Valeriu Pasat a reuşit să realizeze o originală teză de doctor habilitat în istorie, având ca obiect Deportările de pe teritoriul RSS Moldoveneşti, în cadrul Institutului de Istorie al Academiei de Ştiinţe a Federaţiei Ruse (1996). Cercetările efectuate au fost publicate în monografia „Asprul adevăr al istoriei. Deportările de pe teritoriul RSS Moldoveneşti în anii ’40-’50” (Chişinău, „Tipografia Centrală”, 2000, 399 p.), apărută iniţial în limba rusă (Chişinău, Editura „Momentul”, 1998, 416 p.). Lucrarea a adus la cunoştinţa cercetătorilor dar şi a întregii societăţi documente inedite şi originale din diverse arhive ale Republicii Moldova, ale Federaţiei Ruse şi din arhivele altor ţări, documente care au probat existenţa şi punerea în aplicare în anii ’40-’50 ai secolului trecut, a unui veritabil mecanism al deportărilor, precum şi consecinţele lor dramatice. Începând cu anul 1993, istoricul Valeriu Pasat a făcut şi o impresionantă carieră diplomatică, fiind numit Ambasador Extraordinar şi Plenipotenţiar al Republicii Moldova în Federaţia Rusă, iar prin cumul – în Finlanda şi Kazahstan (1994-1997). A deţinut responsabile funcţii de stat în calitate de ministru al Apărării al Republicii Moldova (1997-1999), de ministru al Securităţii Naţionale (1999-2000) şi de director al Serviciului de Informaţii şi Securitate al Republicii Moldova (2000-2002). Totuşi, indiferent de înaltele demnităţi cu care a fost învestit de-a lungul anilor, Valeriu Pasat şi-a urmat constant şi cu fidelitate vocaţia de istoric, de cercetător asiduu al arhivelor. Astfel, începând cu repartizarea sa la Institutul de Istorie al AŞM în anul 1982, Valeriu Pasat a parcurs cu tenacitate toate treptele ierarhice, de la laborant la cercetător ştiinţific principal în Secţia Istorie Contemporană, devenind în egală măsură cunoscut şi recunoscut nu numai în mediile ştiinţifice din Republica Moldova, ci şi departe peste hotarele ei. Urmare firească a rezultatelor ştiinţifice de excepţie obţinute, din 2000 a fost ales membru corespondent al Academiei de Ştiinţe a Moldovei, iar în 2012 a devenit şi membru titular al AŞM, cu prestigioase recomandări ale forurilor academice din România, Federaţia Rusă şi Ucraina. Deja la începutul anilor ’90, Valeriu Pasat s-a remarcat drept unul din cei mai temeinici cercetători contemporani, lista arhivelor şi centrelor de documentare în care omagiatul a acumulat informaţiile şi documentele necesare elaborării lucrărilor sale fiind de natură să impresioneze orice istoric de profesie, şi nu doar din Republica Moldova: Arhiva de Stat a Federaţiei Ruse, Centrul rus de păstrare şi studiere a documentelor de istorie contemporană, Arhiva Preşedintelui Federaţiei Ruse, Centrul de păstrare a documentelor contemporane, Arhiva politicii externe a Federaţiei Ruse, Arhiva Centrală a Serviciului de Contrainformaţii a Federaţiei Ruse, Arhiva de Stat a economiei din Rusia, Arhiva Guvernului Republicii Moldova, Arhiva Organizaţiilor Social-Politice din Republica Moldova, Arhiva Ministerului Securităţii Naţionale al Republicii Moldova, Arhiva Centrală de Stat a Republicii Kazahstan, Arhiva de Stat a Republicii Uzbekistan, Arhiva de Stat a Regiunii Kurgan, Arhiva de Stat de Istorie contemporană şi a mişcărilor socialpolitice din Regiunea Perm, Arhiva de Stat a Regiunii Tiumen, Centrul regional Tiumen de documentare a istoriei contemporane ş.a. Întemeiat pe o documentare inedită atât de vastă şi de variată, prodigiosul istoric Valeriu Pasat şi-a axat investigaţiile, încă de la începutul careierei sale ştiinţifice, asupra problematicii sovietizării Moldovei postbelice, editând consecutiv ample culegeri de documente, monografii şi sinteze, în care mecanismul metodelor violente şi represive aplicat populaţiei de către regimul totalitar comunist a fost descris şi analizat în întreaga sa complexitate. Graţie aceleiaşi documentări de o profunzime şi vastitate impresionantă, Valeriu Pasat a reuşit o serie de contribuţii de o valoare ştiinţifică deosebită asupra unor probleme-cheie ale istoriei RSS Moldoveneşti, de la crearea acesteia în 2 august 1940 şi până la proclamarea independenţei de stat a Republicii Moldova la 27 august 1991, reflectate în culegeri de documente şi lucrări de sinteză de referinţă, înalt apreciate în mediile academice, dar şi de publicul larg, inclusiv: „Trudnîie straniţî istorii Moldovî. 1940-1950” (1994); „Asprul adevăr al istoriei. Deportările de pe teritoriul RSS Moldoveneşti în anii ’40-’50” (1998); „Calvarul. Documentarul deportărilor de pe teritoriul RSS Moldoveneşti. 1940-1950” (2006); „RSS Moldovenească în epoca stalinistă (1940-1950)” (2011); „Pravoslavie v Moldavii” (în 4 volume) ş.a. Una din lucrările reprezentative ale istoricului Valeriu Pasat de o valoare documentară şi, în egală măsură, teoretico-ştiinţifică de excepţie o constituie „RSS Moldovenească în epoca stalinistă (1940-1953)”, apărută în 2011 în prestigioasa colecţie Cartier istoric a editurii omonime. Conform aprecierii specialiştilor în domeniu, respectivul volum al istoricului Valeriu Pasat constituie una din cele mai importante contribuţii din ultima vreme la elucidarea esenţei, conţinutului şi consecinţelor perioadei staliniste din istoria RSS Moldoveneşti în anii 1940-1953. Concepută drept o parte a unui ambiţios proiect de investigare a întregii istorii a RSS Moldoveneşti, începând cu anul creării RASSM în componenţa Ucrainei sovietice (12 octombrie 1924) şi până la destrămarea Uniunii Sovietice şi proclamarea independenţei de stat a Republicii Moldova (27 august 1991), etapa istorică cu care cercetătorul Valeriu Pasat iniţiază respectivul mega-proiect – chiar dacă deviază de la ordinea cronologică a descrierii – este întru totul justificată şi explicabilă. Aşa cum pe bună dreptate afirmă autorul volumului respectiv, întreaga existenţă a Moldovei sovietice în cadrul sistemului sovietic a fost determinată de evenimentele produse în anii 1940-1953, – perioadă în care s-a produs sovietizarea şi comunizarea Basarabiei prin transformarea radicală a întregii vieţi politice, economice, sociale şi culturale în conformitate cu preceptele sistemului sovietic stalinist. Aşa cum perioada în cauză este indisolubil legată de numele lui I.V. Stalin, – respectiv, de fenomenul stalinismului, de represiunile şi deportările în masă ale populaţiei, de colectivizarea şi industrializarea forţate, care au afectat întreaga societate, memoria acelor ani păstrându-se vie în societatea noastră, – a fost aşadar logic şi firesc caproiectul menţionat să debuteze anume cu expunerea problemelor legate de crearea RSS Moldoveneşti în condiţiile stalinismului şi angrenarea ei în sistemul totalitar comunist, înainte de abordarea altor perioade ale istoriei Moldovei sovietice. Pornind de la aceste considerente obiective, autorul lucrării „RSS Moldovenească în epoca stalinistă (1940-1953)” şi-a propus să depăşească tiparul „unei schiţe generale tradiţionale a istoriei RSS Moldoveneşti de la constituire până la destalinizare”, oferind publicului cititor o analiză obiectivă şi multiaspectuală a unei probleme istorice cruciale, vizând interacţiunea dintre putere şi popor în condiţiile sovietizării şi comunizării Basarabiei în manieră stalinistă. Printr-o atare prismă originală sunt analizate direcţiile principale ale procesului de sovietizare şi comunizare a RSS Moldoveneşti, inclusiv: schimbările radicale produse în domeniile politicii, economiei, structurii sociale a populaţiei, impunerii în conştiinţa colectivă a maselor a noilor standarde ideologice şi culturale. Identificarea şi investigarea mecanismelor şi metodelor de omogenizare forţată a RSSM cu celelalte republici ale URSS este efectuată de autor în strânsă corelaţie cu includerea în circuitul ştiinţific a unui număr impresionant de documente şi materiale de arhivă originale, ceea ce a permis evaluarea obiectivă a stărilor de spirit colective ale populaţiei RSS Moldoveneşti, a gradului de acceptare şi însuşire a noilor norme de viaţă şi a directivelor ideologice ale PC(b)M. În mod logic şi firesc, o parte esenţială a lucrării este consacrată examinării în profunzime a proceselor care au influenţat decisiv schimbarea orânduirii social-politice, economice şi a modului de viaţă tradiţional al populaţiei Basarabiei, inclusiv: foametea postbelică şi consecinţele social-demografice ale acesteia, mecanismele represiunilor în masă declanşate în RSSM, acţiunea de „deschiaburire” şi anevoiosul proces de lichidare a gospodăriilor ţărăneşti individuale şi la fel de anevoioasa adaptare a ţărănimei basarabene la specificul muncii în cadrul gospodăriilor agricole colective, ca şi la modul principial nou de organizare a vieţii rurale. Precum conchide autorul, procesul sovietizării şi comunizării Basarabiei în anii 1940-1953 a lăsat urme adânci în conştiinţa populaţiei RSS Moldoveneşti, producându-i o reală şi dureroasă traumă care a rămas vie în conştiinţa generaţiilor ulterioare. În consecinţă, imperativele restabilirii adevărului istoric, ale reabilitării victimelor terorii şi condamnării crimelor comise de regimul stalinist s-au constituit, la finele anilor ’80 ai secolului al XX-lea, în factori importanţi şi chiar decisivi ai declanşării amplei mişcări de eliberare naţională şi ai destrămării, în consecinţă, a Uniunii Sovietice. În atare mod, „majoritatea scopurilor urmărite de regimul stalinist în RSSM au fost atinse într-o anumită măsură doar pe termen scurt”, iar „istoria Uniunii Sovietice staliniste şi a Republicii Sovietice Socialiste Moldoveneşti, aflate în componenţa ei, este o dovadă în plus a faptului că rezultate politice şi economice durabile nu pot fi obţinute prin violenţă şi teroare”. În efortul de înnoire şi de lărgire a viziunii istorice asupra trecutului totalitar sovietic şi repercusiunilor acestui regim asupra popoarelor de la periferiile imperiului sovietic, istoricul Valeriu Pasat a reuşit, în 2006, să scoată la lumina tiparului o lucrare monumentală consacrată memoriei victimelor deportărilor sovietice: Eufrosinia Kersnovski, – Cât costă un om (Moscova, ROSSPEN, 2006, 856 p.). Volumul de memorii, îngrijite, redactate şi publicate de istoricul Valeriu Pasat reprezintă un document cu caracter de unicat, oglindind, prin viziunea unei persoane deportate, calvarul, suferinţele şi umilinţele prin care au trecut sute de mii de oameni nevinovaţi. Memoriile Eufrosiniei Kersnovski care, după ani de gulag şi detenţie, a expus pe hârtie, într-o manieră originală, întreaga sa „epopee” de suferinţe, reprezintă o operă memorialistică ce scoate în vileag o panoramă zguduitoare a existenţei deosebit de aspre şi dure din „arhipelagul gulag”. Lucrarea cu memoriile Eufrosiniei Kersnovski reprezintă un volum de 9,5 kg, conţinând 12 jurnale ale protagonistei, elaborate în 2.200.000 de caractere de tipar, fiind însoţite de 680 de imagini povestind despre viaţa Eufrosiniei Kersnovski, provenită dintr-o familie de nobili ruşi care, în urma revoluţiei bolşevice s-a aşezat cu traiul în judeţul Soroca, de unde a şi fost deportată împreună cu alte mii de persoane nevinovate. Memoriile respective, publicate într-o ediţie de lux, reprezintă un valoros document istoric ce varsă lumină asupra uneia dintre cele mai terifiante perioade din istoria perioadei sovietice, aflată pe parcursul mai multor decenii în stăpânirea celor mai negre forţe ale dictaturii staliniste. Memoriile Eufrosiniei Kersnovski s-au învrednicit de Premiul Cartea Anului – 2007 din Federaţia Rusă, la capitolul Memoriile Trecutului. Recenzii, referinţe şi prezentări elogioase ale lucrării au fost publicate atât în Republica Moldova, cât şi peste hotarele ei. O expoziţie a desenelor din Memoriile Eufrosiniei Kersnovski a fost organizată în incinta Parlamentului European, în vara anului 2008, la Strasbourg. Publicaţiile europene au reflectat nu numai evenimentul, ci şi au preluat pasaje din memoriile protagonistei, reproducând şi desene din jurnalele editate. Aşa cum în istoriografia italiană s-a constatat un interes special faţă de această lucrare, editura milaneză BOMPIANI a publicat varianta memoriilor în limba italiană: Evfrosinija Kersnovskaja, Quanto vale un uomo. Postfazione di Valeriu Pasat (Milano, 2009, 720 p.), – album care a descoperit întregii Europe adevărata faţă a regimului totalitar sovietic. Fragmente din lucrarea îngrijită de istoricul Valeriu Pasat au fost citite într-un ciclu de circa 60 de emisiuni la Radio Moldova, aducând marelui public informaţii despre drama moldovenilor în anii regimului stalinist. În fine, nu însă şi în ultimul rând, o culegere de documente în 4 volume „Ortodoxia în Moldova. Puterea, biserica, enoriaşii” (2010-2012), la care autorul a lucrat mai mult de un deceniu, descrie – prin documente inedite din arhivele din Federaţia Rusă, România şi Republica Moldova – istoria Bisericii Ortodoxe din Moldova în anii 1940-1991. Bucurându-se de aprecieri şi ecouri elogioase chiar de la lansarea primelor două volume, culegerea de documente în patru volume „Ortodoxia în Moldova: puterea, biserica, credincioşii. 1940-1991” a devenit una de referinţă în istoriografia problemei respective. Precedat de o amplă şi consistentă introducere în istoria recentă a ortodoxiei din Moldova, în cadrul căreia se constată, cu justificat temei, inexistenţa unei lucrări fundamentale de felul celei elaborate la începutul secolului al XX-lea de episcopul Arsenie Stadniţchi (Cercetări şi monografii privitoare la istoria Bisericii din Moldova, 1904), autorul şi-a propus temerarul şi novatorul obiectiv al descrierii complexei şi complicatei istorii a interdependenţelor Bisericii ortodoxe ruse din Moldova şi a credincioşilor cu puterea politică în perioada sovietică (1940-1991). În acest scop, au fost investigate şi aduse la cunoştinţa opiniei publice documente din arhivele Federaţiei Ruse, Republicii Moldova şi României, anterior secretizate şi interzise uzului cercetătorilor. Aşa cum însuşi autorul îşi motivează propriul demers, lucrarea este „despre popor şi pentru popor”. În paginile culegerii de documente în mai multe volume privind istoria ortodoxiei în Moldova (1940-1991), cititorului i se oferă posibilitatea de a întâlni nu numai nume ale unor înalţi demnitari de stat şi ierarhi bisericeşti, ci şi ale oamenilor „simpli”, neimplicaţi în marea istorie. În aşa mod, între coperţile aceleiaşi lucrări convieţuiesc şi îşi apără dreptul la credinţa strămoşilor preoţii, – recunoscuţi sau ignoraţi de putere, – enoriaşii, care ani la rând au luptat pentru redeschiderea bisericilor, activiştii sovietici şi membrii comunităţilor bisericeşti, clerul loial puterii şi cel ostil acesteia, episcopii şi clericii care la timpul respectiv s-au opus românizării bisericii ortodoxe din Basarabia, ca şi cei orientaţi spre biserica ortodoxă a României, care căutau să instituie legături cu patriarhul român. Mai mult, aşa cum susţine autorul, locuitorii oricărei localităţi din Republica Moldova vor putea găsi în respectiva lucrare documente şi informaţii despre satul natal şi, poate, chiar despre unele rude sau cunoştinţe. În aşa mod, conchide acad. Valeriu Pasat, viaţa cotidiană, nefardată, a eparhiilor, parohiilor, clericilor şi enoriaşilor apare în întreaga ei complexitate – romantică şi măreaţă, nemiloasă şi crudă, diversă şi multicoloră, – aşa precum este însăşi viaţa. Recunoaşterea valorii operei academicianului Valeriu Pasat şi-a găsit expresia nu numai în recenzarea elogioasă în Republica Moldova şi în străinătate a lucrărilor sale, ci şi în acordarea unor prestigioase premii ştiinţifice: Премия «Лучшие книги и издательства года – 2007». Номинация ПАМЯТЬ. ПАСАТ Валериу, автор проекта факсимильного издания Ефросиньи Керсновской «Сколько стоит человек». Москва. Издательство РОССПЭН (2007); Premiul Special al Academiei de Ştiinţe a Moldovei pentru realizări de excepţie obţinute în 2011 (2011); Premiul Document pentru cartea ”Pravoslavie v Moldavii” Editura ROSSPEN, Salonul Internaţional de carte SIC 2011, Ediţia a 20-a consacrată Anului Grigore Vieru (2011) ş.a. Prestigiul de care se bucură istoricul şi specialistul în domeniu Valeriu Pasat pe plan naţional şi internaţional este probat de alegerea sa ca membru în mai multe instituţii de răspundere: Membru al Asambleei Academiei de Ştiinţe a Moldovei; Membru al Consiliul Ştiinţific al Institutului de Istorie; Preşedinte al Comisiei de Autoevaluare din cadrul CNAA RM a profilului de cercetare Patrimoniul Muzeal cultural istoric 2007-2011 a Muzeului Naţional de Arheologie şi Istorie a Moldovei; Membru al Seminarului Ştiinţific de profil la specialităţile 07.00.01 – Istoria Moldovei; 07.00.02 – Istoria Românilor; Vice-preşedinte al Seminarului ştiinţific de Profil la specialitatea 07.00.01 – Istoria Moldovei, 2008-2012; Preşedinte al Comisiei de Experţi în cadrul CNAA.episcopul Arsenie Stadniţchi (Cercetări şi monografii privitoare la istoria Bisericii din Moldova, 1904), autorul şi-a propus temerarul şi novatorul obiectiv al descrierii complexei şi complicatei istorii a interdependenţelor Bisericii ortodoxe ruse din Moldova şi a credincioşilor cu puterea politică în perioada sovietică (1940-1991). În acest scop, au fost investigate şi aduse la cunoştinţa opiniei publice documente din arhivele Federaţiei Ruse, Republicii Moldova şi României, anterior secretizate şi interzise uzului cercetătorilor. Aşa cum însuşi autorul îşi motivează propriul demers, lucrarea este „despre popor şi pentru popor”. În paginile culegerii de documente în mai multe volume privind istoria ortodoxiei în Moldova (1940-1991), cititorului i se oferă posibilitatea de a întâlni nu numai nume ale unor înalţi demnitari de stat şi ierarhi bisericeşti, ci şi ale oamenilor „simpli”, neimplicaţi în marea istorie. În aşa mod, între coperţile aceleiaşi lucrări convieţuiesc şi îşi apără dreptul la credinţa strămoşilor preoţii, – recunoscuţi sau ignoraţi de putere, – enoriaşii, care ani la rând au luptat pentru redeschiderea bisericilor, activiştii sovietici şi membrii comunităţilor bisericeşti, clerul loial puterii şi cel ostil acesteia, episcopii şi clericii care la timpul respectiv s-au opus românizării bisericii ortodoxe din Basarabia, ca şi cei orientaţi spre biserica ortodoxă a României, care căutau să instituie legături cu patriarhul român. Mai mult, aşa cum susţine autorul, locuitorii oricărei localităţi din Republica Moldova vor putea găsi în respectiva lucrare documente şi informaţii despre satul natal şi, poate, chiar despre unele rude sau cunoştinţe. În aşa mod, conchide acad. Valeriu Pasat, viaţa cotidiană, nefardată, a eparhiilor, parohiilor, clericilor şi enoriaşilor apare în întreaga ei complexitate – romantică şi măreaţă, nemiloasă şi crudă, diversă şi multicoloră, – aşa precum este însăşi viaţa. Recunoaşterea valorii operei academicianului Valeriu Pasat şi-a găsit expresia nu numai în recenzarea elogioasă în Republica Moldova şi în străinătate a lucrărilor sale, ci şi în acordarea unor prestigioase premii ştiinţifice: Премия «Лучшие книги и издательства года – 2007». Номинация ПАМЯТЬ. ПАСАТ Валериу, автор проекта факсимильного издания Ефросиньи Керсновской «Сколько стоит человек». Москва. Издательство РОССПЭН (2007); Premiul Special al Academiei de Ştiinţe a Moldovei pentru realizări de excepţie obţinute în 2011 (2011); Premiul Document pentru cartea ”Pravoslavie v Moldavii” Editura ROSSPEN, Salonul Internaţional de carte SIC 2011, Ediţia a 20-a consacrată Anului Grigore Vieru (2011) ş.a. Prestigiul de care se bucură istoricul şi specialistul în domeniu Valeriu Pasat pe plan naţional şi internaţional este probat de alegerea sa ca membru în mai multe instituţii de răspundere: Membru al Asambleei Academiei de Ştiinţe a Moldovei; Membru al Consiliul Ştiinţific al Institutului de Istorie; Preşedinte al Comisiei de Autoevaluare din cadrul CNAA RM a profilului de cercetare Patrimoniul Muzeal cultural istoric 2007-2011 a Muzeului Naţional de Arheologie şi Istorie a Moldovei; Membru al Seminarului Ştiinţific de profil la specialităţile 07.00.01 – Istoria Moldovei; 07.00.02 – Istoria Românilor; Vice-preşedinte al Seminarului ştiinţific de Profil la specialitatea 07.00.01 – Istoria Moldovei, 2008-2012; Preşedinte al Comisiei de Experţi în cadrul CNAA.