Studiul analizează un nou aspect al evoluției mobilității umane prin utilizarea unei largi perspective socio-economice, cât și a perspectivei de gen. Studiul se îndepărtează de o viziune economică clasică a dezvoltării, considerând-o ca fi ind un proces de schimbări structurale ce transformă și defi nește interacțiunea dintre indivizi, comunități și societate. Dezvoltarea este abordată din perspectiva indivizilor care-și satisfac nevoile individuale pentru a-și crea o viață mai bună pentru ei înșiși și pentru familiile lor (Sen, 2011; Nussbaum, 2011). Migranții sunt considerați agenți care, în timp ce își ating propriile nevoi și așteptări, își transformă statutul social și economic. În consecință, relațiile cu familiile lor, cu comunitatea de origine și, în cele din urmă, cu mediul socio-economic al țării suportă modifi cări (Venditto 2018a). Remitențele fi nanciare și sociale reprezintă unul dintre modurile în care se manifestă astfel de modifi cări. Această abordare teoretică este aplicată problemei migrației femeilor în Republica Moldova și oferă o analiză descriptivă preliminară a unui astfel de fenomen. Studiul propune diverse unghiuri de investigare a efectelor neeconomice ale remitențelor sociale (Levitt, 1998) ca viitoare arii de investigare a migrației de gen în Moldova.

This paper untangles some new aspect in the nexus human mobility – development using both a broader socio-economic viewpoint and a gendered perspective. The study departs from an economistic vision of development considering it as a process of structural changes that transforms and defi nes interaction between individuals, communities and society. Development is considered in the perspective of the individuals who satisfying their individual needs, create better lives for themselves and their families, (Sen, 2011; Nussbaum, 2011). The migrants are considered as agents who, while attaining their own needs and expectations, transform their social and economic status. As result the relationships with their families, the home community, and ultimately the country’s socio economic environment is modifi ed (Venditto 2018a). Financial and social remittances represent one of the ways in which such modifi cations are manifested. This theoretical approach is applied to female migration in Moldova providing a preliminary descriptive analysis of such phenomenon. The investigative angle of the non-economic eff ects of social remittances (Levitt, 1998) is then proposed as future areas of investigation on gender migration in Moldova.