În realizarea sarcinilor administraţiei publice centrale, un rol important aparţine administraţiei ministeriale, adică organelor centrale de specialitate subordonate direct Guvernului. Ministerele traduc în viaţă, în temeiul legii, politica Guvernului, hotărârile şi dispoziţiile lui, conduc domeniile încredinţate şi sunt responsabile de activitatea lor (alin.(1) art.107 al Constituţiei Republicii Moldova) [1].În principiu, în constituţiile occidentale se precizează că miniştrii conduc departamentele de care răspund, existând şi reglementări constituţionale care conferă dreptul miniştrilor de a exercita „politica definitivă pentru ministerul lor”, aspect care presupune şi adoptarea de acte. Conducerea ministerului se realizează în exclusivitate de ministrul numit prin decret al Preşedintelui Republicii Moldova, pe baza votului de încredere acordat de Parlament (art.98 al Constituţiei Republicii Moldova) [1]. Art.25 (pct. 3) din Legea cu privire la Guvern nr. 136 din 07.07.2017 [3] stabileşte că, în realizarea mandatului său, ministrul: conduce ministerul care îi este încredinţat la acordarea votului de încredere; determină obiectivele şi direcţiile strategice în domeniile de activitate ale ministerului în conformitate cu programul de activitate al Guvernului; reprezintă ministerul în relaţiile cu alte autorităţi publice, persoane fizice şi persoane juridice de drept public şi de drept privat din ţară şi din străinătate; exercită şi alte funcţii şi atribuţii care decurg din prevederile prezentei legi şi ale cadrului normativ. Pentru îndeplinirea atribuţiilor ce le revin, miniştrii folosesc aparatul propriu al ministerelor, precum şi instituţiile aflate în subordinea, coordonarea sau sub autoritatea lor. În activitatea sa ministrul poate fi ajutat de unul sau mai mulţi adjuncţi. Astfel, în Germania, miniştrii sunt asistaţi de secretarii de stat parlamentari, membri ai Parlamentului, numiţi ca adjuncţi ai miniştrilor pentru chestiuni politice, dar fără drept de coordonare la nivelul departamentului ministerial [13,p.99]. În Franţa, adjuncţii miniștrilor sunt secretarii de stat care au rang inferior faţă de miniştri, dar sunt dependenţi de aceştia şi de Prim-ministru. Ei preiau sarcini, competenţe şi responsabilităţi delegate fie de prim-ministru, fie de ministru. Exercitarea funcţiei de secretar de stat este considerată ca fiind o şcoală de învăţare a responsabilităţilor politice pentru eventualii viitori miniştri. [12 p.101, 14, p.235]. În cadrul unor ministere poate fi organizat câte un secretar general care are rolul de a coordona, sub autoritatea ministrului, diferite direcţii şi sau servicii din subordinea ministerelor, fiind conduse de câte un secretar general. În sistemul administrativ francez funcţii de secretar general existau în următoarele ministere: Ministerul Afacerilor Externe, Ministerul Poştelor şi Telecomunicaţiilor, Ministerul Apărării, Ministerul Energiei şi în Ministerul Industriei [12, p.103]. Legislaţia din România stipulează, în art. 47 al Legii privind organizarea şi funcţionarea Guvernului României şi a ministerelor, că în activitatea de conducere a ministerului ministrul este ajutat de unul sau mai mulţi secretari de stat, potrivit hotărârii Guvernului de organizare şi funcţionare a ministerului [8]. Aceştia exercită atribuţiile delegate de către ministru. Fiecare minister are câte un Secretar General care este funcţionar public de carieră, numit prin concurs sau examen, pe criterii de profesionalism. Acesta asigură stabilitatea funcţionarii ministerului, continuitatea conducerii şi realizarea legăturilor funcţionale între structurile ministerului [art.49, 8]. În Republica Moldova, în articolul 21 din Legea cu privire la Guvern din 31.05.1990 se menţiona că în activitatea sa de conducere a ministerului, ministrul era asistat de unul sau de mai mulţi viceminiştri. Reglementarea juridică a funcţiei de viceministru, concepută prin art.8 alin. (2) lit. b) al Legii cu privire la funcţia publică şi statutul funcţionarului public din 04.07.2008, era încadrată în categoria funcţionarilor publici de conducere de nivel superior [4]. Ulterior, prin LP 41-XVII din 20.10.09, această prevedere a fost exclusă şi în acelaşi timp în art.20 al Legii cu privire la Guvern a fost introdus alin. (21) [5], prin care Guvernul numea şi demitea din funcţie viceminiştrii Republicii Moldova, funcţia de viceministru devenind o funcţie politică, fapt stipulat şi de anexa la Legea cu privire la statutul persoanelor cu funcţii de demnitate publică din 16.07.2010, unde sunt enumerate funcţiile de demnitate publică [6]. Adoptarea Legii Republicii Moldova nr.98 din 04.05.2012 privind administraţia publică centrală de specialitate introduce în conducerea ministerială funcţia de secretar de stat [7]. Secretarul de stat este funcţionar public de conducere de nivel superior, numit în funcţie pe criterii de profesionalism în conformitate cu Legea nr. 158-XVI din 4 iulie 2008 cu privire la funcţia publică şi statutul funcţionarului public. Reforma guvernamentală prin adoptarea Legii cu privire la Guvern din 17 iulie 2017 [3] aduce transformări şi în conducerea ministerială prin instituirea funcţiei de Secretar general de stat în locul secretarului de stat, iar funcţia de viceministru este lichidată fiind substituită cu funcţia de secretar de stat. Secretar general de stat şi secretar de stat al ministerului sunt funcţionar public de conducere de nivel superior [10], numiţi în funcţie pe criterii de profesionalism, conform legislaţiei cu privire la funcţia publică şi statutul funcţionarului public.(art.13 a Legii nr. 98 din 04 mai 2012) [11] şi punctul 10 al Regulamentului privind organizarea şi funcţionarea ministerului [9]. Astfel secretarul general de stat asigură realizarea legăturilor funcţionale dintre conducerea ministerului şi corpul de funcţionari publici, precum şi dintre subdiviziunile ministerului, având următoarele atribuţii: acordă suport ministrului la determinarea obiectivelor şi direcţiilor strategice de activitate ale ministerului; coordonează elaborarea programelor şi a planurilor de activitate ale ministerului, a rapoartelor despre realizarea acestora în domeniile încredinţate, în conformitate cu obiectivele şi direcţiile strategice stabilite de ministru; asigură elaborarea de calitate a programelor şi planurilor ministerului; coordonează elaborarea căilor de realizare a obiectivelor şi direcţiilor strategice de activitate ale ministerului; coordonează activitatea subdiviziunilor în vederea realizării obiectivelor şi a direcţiilor strategice de activitate ale ministerului; coordonează activitatea structurilor organizaţionale din sfera de competenţă a ministerului şi asigură conlucrarea operativă dintre ministru şi conducătorii acestora; realizează legătura funcţională dintre subdiviziunile interne ale ministerului şi structurile organizaţionale din sfera de competenţă a acestuia; exercită împuternicirile de conducere a ministerului în cazul lipsei ministrului, în condiţiile legii; participă, fără drept de vot, la şedinţele Guvernului, în cazul în care este delegat de către ministru şi în alte cazuri stabilite de legislaţie; în temeiul delegării, reprezintă ministerul în relaţiile cu autorităţile administraţiei publice centrale şi locale şi cu alte autorităţi publice, cu reprezentanţii societăţii civile, cu persoanele fizice şi juridice din Republica Moldova şi din străinătate; asigură monitorizarea şi evaluarea executării obiectivelor şi a direcţiilor strategice de activitate ale ministerului, precum şi întocmirea rapoartelor privind implementarea acestora; controlează executarea actelor normative care au fost iniţiate de minister; propune iniţierea proiectelor de acte normative în domeniile de activitate ale ministerului, în conformitate cu obiectivele şi direcţiile strategice stabilite de ministru; asigură elaborarea proiectelor de acte normative, este responsabil de calitatea acestora sub aspectul respectării cerinţelor legale privind elaborarea, fundamentarea, avizarea, consultarea publică, expertiza şi definitivarea acestora; asigură avizarea proiectelor de acte normative elaborate de alte ministere, autorităţi administrative centrale şi autorităţi publice, dacă acestea au tangenţă cu domeniile de activitate încredinţate ministerului; asigură organizarea sistemului de management financiar şi control intern; exercită alte atribuţii stabilite de cadrul normativ ori încredinţate de ministru. Secretarul general de stat asigură realizarea legăturilor funcţionale dintre conducerea ministerului şi corpul de funcţionari publici, precum şi dintre subdiviziunile ministerului, iar domeniile de activitate de care este responsabil secretarul de stat sunt stabilite prin ordin al ministrului, la propunerea secretarului general de stat.