Mass-media a devenit un factor important al influențării tuturor proceselor ce au loc în societate. Acest fapt devine și mai evident când luăm în dezbatere aspectele ce țin de politica externă și cele de globalizare, deoarece anume presa scrisă, radioul și televiziunea, iar în ultimul timp și internetul, și multimedia sunt canalele care aduc la cunoștința publicului/auditoriului „tabloul” vieții internaționale, informând și comentând/interpretând evenimentele de anvergură care au loc în țară și pe mapamond. Actualmente, în condițiile proceselor de globalizare, când sporește substanțial rolul statului ca subiect de drept internațional, dar și ca instrument al asigurării vieții social-politice, economice și culturale în unitatea teritorială pe care o deține, mass-media vede rostul de a se implica plenar în toate procesele vitale pentru umanitate. Implicarea tot mai activă a mass-mediei în procesele și problematica politicii externe a statului nu este întâmplătoare. Acest lucru se întâmplă deoarece canalele mediatice au la dispoziție tot mai multe tehnologii noi, care le permit „să reducă timpul și să scurteze distanțele” în activitatea de prestare a serviciilor informaționale. Prin deschiderea posibilității de a transmite în timp real informația, dar și imaginea, mass-media, așa cum afirmă specialiștii, a instituit un fel de monopol în domeniul informațional. ,,Aici nu este vorba doar despre viteza de transmitere, ci despre ceva mult mai important... Deschizând televizorul, noi trăim cu realitatea lumii lângă noi, sistemele noastre de referință, criteriile de judecată, în fond substanța evaluărilor se schimbă, chiar fără să ne dăm seama. Un eveniment de la capătul lumii reflectat stăruitor în media devine mai apropiat chiar și pentru un locuitor al unui sat decât ce s-a întâmplat în satul vecin. Aceasta nu rămâne și nu poate rămâne fãră urme în conștiința noastră, în felul nostru de a judeca și aprecia” [1, p.382]. Din considerentele amintite supra rezultă și interesul de a studia legătura dintre mass-media și geopolitică, despre care dicționarele scriu că este o „teorie” sau „doctrină social-politică, apărută la sfârșitul sec. XIX și începutul sec. XX, care susține că politica unui stat este determinată de situarea sa geografică”. Desigur, evoluția relațiilor geopolitice ale unui stat depinde în mare parte de poziția lui politico-geografică. După cum remarcă oamenii de știință, poziția statului este determinată de raporturile lui faţă de anumite state „prietene” omogene din punctul de vedere al opţiunilor politice, sau state „neprietene”, cu care se află în anumite dispute teritoriale, etnice sau de altă natură. De asemenea, specialiștii atrag atenția că poziţia politico-geografică mai  are în calcul și raporturile statului cu anumite organizaţii politice regionale sau internaţionale, centre politice internaţionale, care reprezintă o sursă de securitate sau, deopotrivă, un focar de instabilitate politică. În linii mari, poziţia geopolitică a unui stat „este rezultanta dintre localizarea geografică, potenţialul natural şi demografic, pe de o parte, şi raporturile politice, economice şi militare cu statele vecine, cu puterile regionale/mondiale, pe de altă parte. Poziţia geopolitică se regăseşte în orientarea relaţiilor externe pe anumite axe de interes geopolitic”[2].  În opinia noastră, intrând în relație cu geopolitica, mass-media încearcă să soluționeze un spectru larg de probleme, dintre care prioritare sunt:  informarea cetățenilor/auditoriului asupra celor mai semnificative evenimente internaționale;  asigurarea unui dialog civilizat între state, care ar permite rezolvarea tuturor divergențelor/conflictelor pe cale pașnică;  consolidarea relațiilor interstatale (regionale, internaționale) în scopul soluționării unor probleme de securitate colectivă sau de luptă contra terorismului;  inițierea de campanii mediatice (locale, regionale) privind protecția mediului ambiant;  lansarea unor campanii sociale de ajutorare/asigurare materială/morală a oamenilor puşi la grele încercări (calamități naturale, conflicte militare); reflectarea pe larg în presă, radio și la posturile TV a acțiunilor culturale și a competițiilor sportive regionale sau internaționale.  În această ordine de idei, putem afirma că mass-mediei îi revine un rol esențial în privința educației politice internaționale a populației, promovării și implementării valorilor democratice în statele care sunt pe calea tanziției spre democrația consolidată. Avem temei pentru această afirmaţie, dacă luăm în calcul faptul că în ultimul timp relațiile de colaborare dintre state, asistate de noile tehnologii comunicaționale și informaționale, devin tot mai laboroase în toate domeniile — socialpolitic, economic, cultural.  Comunicarea politică prin mass-media cunoaște mai multe teorii care varsă lumină asupra procesului de influențare prin mass-media a cetățenilor/populației atât în timpul campaniilor electorale, cât și în timpul altor acțiuni politice, sociale sau culturale de talie regională sau  internațională. Aceste teorii au fost dezvoltate de diferiți oameni de știință în anumite perioade/etape ale dezvoltării sociale. În pofida faptului că ele aparțin diferitor școli și orientări științifice, aceste teorii converg în multe privințe, acceptând ideea că mass-media reprezintă un institut fundamental al sistemului politic al societății, care determină orientarea politică și cea comportamentală a cetățenilor. De altfel „Problema influenței media vizează puterea pe care o exercită aceasta asupra fiecărui individ, asupra întregii societăți sau asupra vieții internaționale în general” [3, p.169]. În favoarea celor afirmate supra vorbesc și rezultatele cercetărilor sociologice întreprinse la noi și peste hotare de către instituții de prestigiu din domeniu. Cu mici excepții, cca 50% dintre respondenții antrenați în sondajele de opinie subliniază faptul că au încredere în mass-media. După intensitatea influenței exercitate asupra opiniei publice și a comportamentului maselor, locul de frunte, după biserică, îi revine televiziunii, urmată, la o distanță mai modestă, și de alte segmente mass-media.  În virtutea celor afirmate anterior putem concluziona că massmedia contemporană, inclusiv cea din Republica Moldova, este folosită de către populație în primul rând în calitate de sursă de informație, publicul/auditoriul fiind prioritar preocupat de problematica politică și socială. Mai mult: oamenii se interesează nu numai de viața politică din țara lor, dar și de evenimentele ce au loc în lume. Din mai multe surse de investigație și sondaje de opinie rezultă că cca 44 la sută dintre respondenți confirmă faptul că  urmăresc evenimentele vieții politice. Aceștia confirmă că doresc să citească mai multe știri, comentarii și articole despre activitatea unor așa actori politici importanți precum: Uniunea Europeană, Consiliul Europei și NATO.  La noi, participanții la mai multe sondaje de opinie privind  evenimentele politice internaționale reiterează faptul că vor mai multă informație despre viața social-politică din țările Uniunii Europene și Federația Rusă. Aceasta se explică prin faptul că atât în țările europene, cât și în Rusia actualmente se află la muncă peste un milion de conaționali de ai noștri, de soarta cărora, cei rămaşi acasă nu pot fi indiferenți. Interesul pentru soarta și securitatea conaționalilor plecați la muncă peste hotare a sporit și mai mult în ultimii câțiva ani, odată cu intensificarea cazurilor de atentate teroriste în cele mai mari și mai prospere centre industriale și culturale din țările Uniunii Europene, acolo unde, în temei, sunt stabiliți cu traiul provizoriu, iar în multe cazuri pentru totdeauna, mulți foști și actuali cetățeni ai Republicii Moldova.   Procesele/evenimentele politice care se derulează în țările europene stârnesc interes deosebit și în rândurile tinerilor noștri, mulți dintre care încă nu au întreprins călătorii peste hotare. De vreme ce nu găsesc informațiile dorite/căutate în mass-media națională, aceștia apelează la sursele informaționale străine, în primul rând, din România și Rusia. Prin aceasta se și explică faptul că mass-media din aceste țări, întâi de toate posturile TV care emit pe teritoriul țării noastre, au popularitate mai mare în rândurile telespectatorilor decât unele posturi TV private de la noi, care mai mult  sunt dedate propagandei politice și lustruirii imaginii oligarhilor din anturajul puterii, decât să reflecteze obiectiv  evenimentele  actuale din țară și de peste hotare. Desigur, acredităm ideea că posturile TV străine, care emit în Republica Moldova, mai cu seamă cele ale Federației Ruse, nu întotdeauna interpretează obiectiv faptele și evenimentele, mai cu seamă cele social-politice. Poate anume din aceste motive mass-media națională ar trebui să-și revadă politica editorială cel puțin în domeniul legat de modul de abordare și reflectare a evenimentelor politice internaționale. Prioritar acest pas urmează sa-l facă operativ posturile noastre de televiziune, recăpătând pe această cale încrederea că cca 44 la sută dintre respondenți confirmă faptul că  urmăresc evenimentele vieții politice. Aceștia confirmă că doresc să citească mai multe știri, comentarii și articole despre activitatea unor așa actori politici importanți precum: Uniunea Europeană, Consiliul Europei și NATO.  La noi, participanții la mai multe sondaje de opinie privind  evenimentele politice internaționale reiterează faptul că vor mai multă informație despre viața social-politică din țările Uniunii Europene și Federația Rusă. Aceasta se explică prin faptul că atât în țările europene, cât și în Rusia actualmente se află la muncă peste un milion de conaționali de ai noștri, de soarta cărora, cei rămaşi acasă nu pot fi indiferenți. Interesul pentru soarta și securitatea conaționalilor plecați la muncă peste hotare a sporit și mai mult în ultimii câțiva ani, odată cu intensificarea cazurilor de atentate teroriste în cele mai mari și mai prospere centre industriale și culturale din țările Uniunii Europene, acolo unde, în temei, sunt stabiliți cu traiul provizoriu, iar în multe cazuri pentru totdeauna, mulți foști și actuali cetățeni ai Republicii Moldova.   Procesele/evenimentele politice care se derulează în țările europene stârnesc interes deosebit și în rândurile tinerilor noștri, mulți dintre care încă nu au întreprins călătorii peste hotare. De vreme ce nu găsesc informațiile dorite/căutate în mass-media națională, aceștia apelează la sursele informaționale străine, în primul rând, din România și Rusia. Prin aceasta se și explică faptul că mass-media din aceste țări, întâi de toate posturile TV care emit pe teritoriul țării noastre, au popularitate mai mare în rândurile telespectatorilor decât unele posturi TV private de la noi, care mai mult  sunt dedate propagandei politice și lustruirii imaginii oligarhilor din anturajul puterii, decât să reflecteze obiectiv  evenimentele  actuale din țară și de peste hotare. Desigur, acredităm ideea că posturile TV străine, care emit în Republica Moldova, mai cu seamă cele ale Federației Ruse, nu întotdeauna interpretează obiectiv faptele și evenimentele, mai cu seamă cele social-politice. Poate anume din aceste motive mass-media națională ar trebui să-și revadă politica editorială cel puțin în domeniul legat de modul de abordare și reflectare a evenimentelor politice internaționale. Prioritar acest pas urmează sa-l facă operativ posturile noastre de televiziune, recăpătând pe această cale încrederea