În prezenta lucrare au fost investigate efectele ceriului asupra germinației și creșterii la doua soiuri de busuioc, Genovese și Red Rubin. Busuiocul, este o plantă aromată, larg utilizată în bucătărie, parfumerie și medicina tradițională, prezentând multiple proprietăți bioactive. Ceriu nu este esențial pentru plante, unele studii aratând o posibilă utilizare în agricultură în concentrații mici, pe de altă parte acest element fiind toxic plantelor în concentrații ridicate. Condițiile de germinare și creștere au fost uniforme (fotoperioadă 12h/12h, temperatură 22-24°C), în plăci Petri (câte 25 de semințe) cu hârtie de filtru umectată cu soluții de ceriu (de concentrații 10, 20, 50, 200 și 400 mg/l) respectiv cu apă distilată, fiind realizate câte 3 replicații pentru fiecare variantă. Numărul de semințe germinate a fost înregistrat timp de 192 h, dupa acest interval măsurându-se lungimea radiculei, a hipocotilului și biomasa proaspătă la plantulele de busuioc. Datele au fost prelucrate statistic prin testul Anova unifactorial urmat de testul Tukey. Procentajul de germinație nu a fost influențat semnificativ de concentrațiile de ceriu utilizate la nici unul din soiuri, după 8 zile de la începerea experimentului. În ceea ce privește creșterea plantulelor de busuioc, lungimea radiculei a fost redusă semnificativ cu 1-86% la soiul Genovese și cu 19-76% la soiul Red Rubin la 20-400 mg/l Ce. Lungimea hipocotilului a fost redusă semnificativ la 200 și 400 mg/l Ce la soiul Genovese (pana la 45%), la soiul Red Rubin creșterea hipocotilului a fost stimulată la 10 mg/l Ce și redusă semnificativ la 200 și 400 mg/l (până la 22%). Masa proaspătă a fost redusă semnificativ doar la soiul Genovese la 200 și 400 mg/l Ce. Rezultatele obținute indică posibilitatea testării efectelor tratamentelor în conditii naturale pentru stabilirea potențialului stimulator al ceriului și al celui de fitoremediere a busuiocului.