Viaţa muzicală a satului basarabean contemporan se desfăşoară in conjunctura schimbărilor economice, sociale şi culturale intervenite in ultimele decenii. O lungă perioadă de timp, orizontul muzical al comunităţilor rurale din stanga Prutului se raporta la folclor, care şi in prezent ocupă un loc important in viaţa cotidiană a acestora. Este adevărat insă că purtători ai muzicii folclorice sunt generaţiile de varsta a treia şi a doua. Asimilarea de către ultima a folclorului se produce nu atat pe cale naturală, cat, in bună parte, prin intermediul reţelelor de culturalizare instituţionalizate şi sub influenţa mijloacelor mass-media. Cat priveşte tanăra generaţie, aceasta manifestă un interes mai scăzut pentru cultura muzicală tradiţională, protimisul ei aflandu-se in zona muzicilor uşoară, folk, etno, a manelelor, a altor genuri muzicale de masă accesibile şi promovate insistent la discotecă, la posturile de radio şi televiziune, prin reţeaua internet (site-ul web Youtube – fenomen recent numit Web 2.0.) şi inregistrările pe CD. Totodată, pe langă faptul că sunt păstrătoare şi transmiţătoare de valori ale culturii orale, colectivităţile din mediul rustic sunt actualmente purtătoare, consumatoare şi de muzică nonfolclorică, profesionistă şi/sau neproVIAȚA fesionistă. Centre ale vieţii culturale in localităţilor rurale din Republica Moldova ultimelor decenii sunt casa de cultură şi şcoala, inlocuind vechile instituţii patriarhale – şezătoarea, claca, hora satului, chiar dacă produsul artistic spontan continuă să rămană o componentă esenţială in viața cotidiană a satului contemporan. Aceaste realităţi işi lasă amprenta asupra folclorului şi determină in mare măsură evoluţia lui de mai departe. In aşa fel, existand in mediul social integrat al satului, folclorul muzical este supus astăzi unor factori de influenţă internă şi externă (cu derapaje de la funcţia, structura, limbajul tradiţional), fapt ce in ultimă instanţă determină metamorfoze in viaţa muzicală a comunităţii. Pentru a contura tabloul general al elementelor constante şi al transformărilor intervenite in viaţa muzicală a colectivităţilor rurale basarabene, studiul se raportează la trei perioade temporale: a) perioada anilor1900–1944; b) perioada anilor 1945–1991 şi c) perioada de după proclamarea independenţei Republicii Moldova.