Abordarea fenomenologică a percepției la Merleau-Ponty
Close
Articolul precedent
Articolul urmator
956 66
Ultima descărcare din IBN:
2024-03-13 18:57
SM ISO690:2012
GUTIUM, Sofia. Abordarea fenomenologică a percepției la Merleau-Ponty. In: Viitorul ne aparţine, 5-6 octombrie 2017, Chișinău. Chișinău, Republica Moldova: Universitatea Academiei de Ştiinţe a Moldovei, 2017, Ediția 7, p. 147. ISBN 978-9975-3036-5-1.
EXPORT metadate:
Google Scholar
Crossref
CERIF

DataCite
Dublin Core
Viitorul ne aparţine
Ediția 7, 2017
Conferința "Viitorul ne aparţine"
Chișinău, Moldova, 5-6 octombrie 2017

Abordarea fenomenologică a percepției la Merleau-Ponty


Pag. 147-147

Gutium Sofia
 
Universitatea Academiei de Ştiinţe a Moldovei
 
Disponibil în IBN: 1 noiembrie 2018



Teza

În comunicarea de față voi vorbi despre Maurice Merleau-Ponty și proiectul său din „Fenomenologia percepției”, pe care îl construiește ca o alternativă la empirism și intelectualism. Înainte de desfășura propria concepție, el face o critică a teoriilor clasice care abordează fenomenul percepției. Empirismul concepe lumea obiectivă în calitate de temei pentru formularea unor perspective. Ceea ce ne înconjoară este un substrat pentru percepția și cunoașterea noastră. Dar empirismul nu are loc pentru ceea ce se numește lumea culturală în care acest empirist trăiește de fapt. Viziunea empiriștilor este una simplistă, mecanică, analitică. Pentru intelectualiști perceperea lumii obiective este un produs al reflecției, o operație intelectuală, o interpretare logică a datelor sensibile. Însă intelectualismul nu realizează că ceea ce e dat în percepție face, de fapt, posibilă judecata. Subiectul empirismului și al intelectualismului este pasiv în raport cu lumea obiectelor. Subiectul este examinat din perspectiva persoanei a treia, toate reflecțiile fiind secundare. Această abordare este problematică și reduce experiența la un singur nivel – corpul devine un exterior fără interior, iar conștiința devine un interior fără exterior.  Prin critica pe care o aduce Merleau-Ponty teoriilor clasice el nu le și respinge, dar provoacă o îndoială cu privire la ele. Astfel, certitudinile se transformă în presupuneri. Acest lucru ne face să fim conștienți de faptul că presupunerile noastre pot fi eronate. Primul pas către înțelegerea lucrurilor este anume detașarea de propriile convingeri. Aceasta este o atitudine particulară pe care o adoptă un fenomenolog. Ea constă în suspendarea judecății – „epoche” a lui Husserl. Reducția transcendentală, în sensul ei clasic, presupune detașarea de lume și urmărirea ei ca și cum dintr-o parte, cu o atitudine de uimire, dar Merleau-Ponty menționează că această detașare totuși nu este completă, conștiința nu se poate desprinde de lume pentru că este implicată în ea, iar lucrurile nu pot fi luate niciodată ca atare, doar din perspectiva unui subiect care le percepe. Renunțarea la datele simțurilor și la atitudinea naturală față de lucruri nu este posibilă.  Fenomenologia poate fi înțeleasă numai dacă este practicată. Această practică presupune suspendarea judecății – renunțarea la prejudecăți și ezitarea de a elabora concluzii – și predispunerea către o formă radicală de reflecție. Fenomenologia trebuie să se bazeze pe raționalitate, să împace subiectul cu obiectul, nu să le separe net, așa cum au făcut-o teoriile clasice. În aceasta constă proiectul fenomenologic al lui Merleau-Ponty pe care el îl desfășoară în „Fenomenologia percepției”.