Usually the effects of economic and financial crisis are so important that all economic and social parameters are trapped in a negative area with even worse premises for the future. Personal incomes and employment are the most important social parameters that suffer the most. Thus, in the literature and in practice, in order to reduce the adverse evolution of output and business cycle, there are new and increasingly visible presences that use the automatic stabilizers, especially the fiscal-budgetary ones. In bad times, in order to support consumption the unemployment compensation is increased, taxes on income are decreased, the tax system is directed to a progressive tax system, and generally the state tries to restrain economic pressures on employees, on the elderly and on disadvantaged groups. Thus, the stabilization function can be done on a discretionary basis or, on the contrary, without an explicit intervention of the state - by using automatic stabilizers, especially the fiscal ones, and within them mostly of the social ones, such as social benefits. Considering that negative cyclical development of the economy can be mitigated by fiscal and social tools, the article analyses social security benefits evolutions in report to the GDP and other social and population indicators in Romania and in few other EU countries in order in order to highlight the stabilization ability of this instrument.

De regulă, efectele crizei economice şi financiare sunt atât de importante încât toţi parametrii economici şi sociali sunt prinşi într-o zonă negativă, cu premise şi mai precare pentru viitor. Veniturile şi ocuparea forţei de muncă sunt cei mai importanţi parametri sociali care suferă cel mai mult. Astfel, în literatura de specialitate şi în practică, pentru a reduce evoluţia adversă a ciclului de producţie şi a ciclului de afaceri, există voci noi şi din ce în ce mai vizibile care utilizează stabilizatorii automaţi, în special cei fiscali-bugetari. În perioadele nefavorabile, pentru a susţine consumul, indemnizaţia de şomaj este sporită, impozitele pe venit sunt reduse, sistemul fiscal este direcţionat către un sistem fiscal progresiv şi, în general, statul încearcă să restrângă presiunile economice asupra angajaţilor, asupra persoanelor în vârstă şi asupra grupurilor dezavantajate. Astfel, funcţia de stabilizare poate fi făcută pe bază discreţionară sau, dimpotrivă, fără o intervenţie explicită a statului – prin utilizarea stabilizatorilor automaţi, în special a celor fiscali şi, în majoritatea lor, a celor de natură socială, cum ar fi beneficiile sociale. Având în vedere că dezvoltarea ciclică negativă a economiei poate fi atenuată de instrumentele fiscale şi sociale, articolul analizează evoluţia beneficiilor de securitate socială în raport cu PIB-ul şi cu alţi indicatori sociali şi ai populaţiei din România şi din alte câteva ţări ale UE pentru a surprinde capacitatea de stabilizare a acestui instrument.