The article analyses the circumstances of one of the Polish-Kyivan Rus matrimonial alliances – between king of Poland Bolesław II the Generous (the Brave; circa 1042 – after 1081) and the Ruthenian princess Vysheslava (c. 1047 – after 1089). Data on the sole heir of the royal couple – Meshko (around 1069–1089) and his dynastic marriage to the Kiev princess are given. The genealogy of Boleslaw II, the eldest son of Kazimir I (1016–1058), and the Kiev princess Dobonega-Maria (1015 / 1017–1087), was tracked, according to our version – the daughter of St. Boris-Roman Vladimirovich (around 990–1015 / 1017). The genealogy of the wife of Boleslaw II – Kiev Princess Vysheslava, granddaughter or great-granddaughter of Yaroslav the Wise is traced. The existing and new genealogical versions of her family tree are considered. The arguments in favor of her origin from the dynasty of Przemysl princes – descendants of Vladimir Yaroslavich (1020–1052) are given. The peculiarities of life and activity of the royal couple – Boleslaw II and Vysheslava, as well as their role in the cultural development of Poland in the second half of the ХІ century are determined. Monuments of cult construction, whose founders or restorers are considered Boleslaw II and his wife, are named. The research substantiates the existence of active dynastic relations between Poland and Kyivan Rus in the XI‒XII centuries as an important factor of interstate and intercultural cooperation

În articol se analizează circumstanțele unui contract matrimonial dintre Polonia și Rusia Kieveană – a regelui Poloniei Boleslaw II Generos (Viteaz; aprox. 1042 – aprox. 1081) și Prințesei din Kiev Vâșeslava (aprox. 1047 – aprox. 1089). Sunt citate date despre moștenitorul unic al cuplului regal – Mieszko (aprox. 1069–1089) și căsătoria sa dinastică cu prințesa din Kiev. Este urmărită genealogia lui Boleslaw II, cel mai mare fiu al lui Kazimir I (1016–1058) și prințesei din Kiev, Doboneghi-Maria (1015/1017–1087), în versiunea noastră – fiica lui Sv. Boris-Roman Vladimirovici (aprox. 990–1015/1017). Este trasată genealogia soției lui Boleslaw II – Prințesa din Kiev Vâșeslava, nepoata sau strănepoata lui Yaroslav Mudrâi. Sunt analizate versiunile genealogice existente și propuse niște versiuni noi ale arborelui genealogic. Sunt propuse argumente în favoarea originii sale din dinastia domnilor Przemyśl – descendenți ai lui Vladimir Iaroslavici (1020–1052). Sunt determinate particularitățile vieții și activității cuplului regal – Boleslaw II și Vâșeslava, precum și rolul lor în dezvoltarea culturală a Poloniei în a doua jumătate a secolului al XI-lea. Sunt numite monumentele de construcție de cult, ale căror fondatori sau restauratori sunt considerați Boleslaw II și soția sa. Studiul realizat confirmă existența relațiilor dinastice active între Polonia și Rusia Kieveană în secolele XI–XII ca un factor important al relațiilor interstatale și interculturale..  

В статье проанализированы обстоятельства одного из матримониальных союзов Польши и Киевской Руси – короля Польши Болеслава ІІ Щедрого (Смелого; ок. 1042 ‒ п. 1081) и киевской княжны Вышеславы (п. 1047 – п. 1089). Приведены данные о единственном наследнике королевской четы – Мешко (ок. 1069‒1089) и его династическом браке с киевской княжной. Прослежена родословная Болеслава ІІ – старшего сына Казимира І (1016–1058) и киевской княжны Добонеги-Марии (1015/1017‒1087), по нашей версии – дочери Св. Бориса-Романа Владимировича (oк. 990‒1015/1017). Прослежена родословная жены Болеслава ІІ – киевской княжны Вышеславы, внучки или правнучки Ярослава Мудрого. Рассмотрены существующие и предложены новые генеалогические версии ее родословной. Приведены аргументы в пользу еe происхождения из династии перемышльских князей – потомков Владимира Ярославича (1020‒1052). Определены особенности жизни и деятельности королевской четы – Болеслава ІІ и Вышеславы, а также их роли в культурном развитии Польши второй половины ХІ в. Названы памятники культового строительства, основателями или восстановителями которых считают Болеслава ІІ и его супругу. Исследование подтверждает существование активных династических отношений Польши и Киевской Руси в ХІ–ХІІ вв. как важного фактора межгосударственных и межкультурных отношений.