Conţinutul numărului revistei |
Articolul precedent |
Articolul urmator |
1014 36 |
Ultima descărcare din IBN: 2024-03-24 11:37 |
Căutarea după subiecte similare conform CZU |
725.94(478) (4) |
Architecture (635) |
SM ISO690:2012 NESTEROVA, Tamara. Monumentele de arhitectură din Chișinău – între autenticitate şi improvizare postbelică. In: Arta , 2018, nr. 1(AV), pp. 53-61. ISSN 2345-1181. |
EXPORT metadate: Google Scholar Crossref CERIF DataCite Dublin Core |
Arta | |||||
Numărul 1(AV) / 2018 / ISSN 2345-1181 /ISSNe 2537-6136 | |||||
|
|||||
CZU: 725.94(478) | |||||
Pag. 53-61 | |||||
|
|||||
Descarcă PDF | |||||
Rezumat | |||||
Arhitectura postbelică s-a format într-o perioadă de tranziție, trecând de la reabilitarea ruinelor clădirilor distruse spre implementarea unei arhitecturi specifice societății socialiste, ce a durat din 1944 până în 1955. Activitatea arhitecților a avut patru direcții: 1) finisarea clădirilor din perioada interbelică; 2) refacerea arhitecturii clădirilor cu arhitectura considerată valoroasă; 3) proiectarea de edificii noi pe fundațiile clădirilor distruse, a căror reconstrucție era considerată nerațională; 4) proiectarea edificiilor noi pe terenurile curățate de ruinele clădirilor distruse. În urma primelor două direcții de activitate au rezultat clădiri, arhitectura amintind orientările stilistice conform cărora au fost proiectate inițial, iar în urma ultimelor două activități – clădiri cu stilistică arhitecturală specifică perioadei sovietice. Au activat maeştri ai arhitecturii R. E. Curţ, E.-R. Spirer, S. Vasiliev, V. Verighin, V. Voiţehovschi, profesioniști cu pregătire în domeniul arhitecturii istorice, reușind să refacă clădirile distruse, redându-le arhitectura autentică, deși situația în domeniul construcțiilor nu favoriza lucrări de restaurare. Aproape toate clădirile au devieri de la arhitectura lor originală. |
|||||
Cuvinte-cheie arhitectură postbelică, „empire stalinist”, stilistică., reconstrucţie, realism socialist, decor, faţadă, compoziţie, simbol |
|||||
|