Studiul abordează o temă actuală pentru societatea moldovenească, aflată în fața autodeterminării cu referire la integrarea regională. Integrarea în Uniunea Europeană este o opțiune politică pentru statul Republica Moldova; o misiune culturală pentru instituțiile responsabile de instruirea și educarea tinerilor, cetățenilor; o speranță pentru cetățenii angajați în cîmpul muncii peste hotare. La fiecare etapă a integrării europene: apropiere prin asistență tehnică și cooperare, asociere și integrare, societatea moldovenească are obiective concrete, reflectate și în documentele semnate de conducătorii instituțiilor de stat. Realizarea acestora este posibilă doar prin asimilarea valorilor europene, cunoaşterea experienţei statelor fondatoare a UE. Moldovenii indecişi cu referire la implicarea în procesul politic, procesul decizional deseori schimbă situaţia politică din ţară. Pentru ai convinge că modelul european al integrării europene este viabil şi avantajos este necesară multiplicarea eforturilor angajaţilor în promovarea valorilor europene, în predarea diferitor cursuri de Studii europene. Valorificarea experienței statelor europene în domeniul garantării drepturilor sociale prin ajutorul acordat persoanei în satisfacerea necesităților primare este un obiectiv prioritar al agendei cadrelor didactice și cercetătorilor proceselor politice, sociale, economice. Autorul menționează că dimensiunea socială a integrării europene este reflectată de obiectivele politicii sociale, care pe parcursul anilor au fost reformulate, actualizate. Teza respectivă este justificată și de conținutul Cartei Sociale Europeane, modificat de trei ori pe parcursul a trei decenii (1965 -1995). Instituțiile europene au constatat că menirea statului societății postindustriale rezidă în capacitatea acestuia de a proteja, de a suține omul, de a-l ajuta să se adapteze la condițiile dictate de economia de piață. Legitățile economiei de piață limitează, deseori exclud implicarea statului în gestiunea proceselor economice. Totodată în condițiile globalizării și economiei de piață grupurile vulnerabile, care au pierdut din diferite motive capacitatea de muncă sau au pierdut locurile de muncă au nevoie de asistență și protecție socială. Pentru a-și onora obligațiunile față de cetățeni, statele europene au elaborat diferite modele de interacțiune cu sectorul privat al economiilor naționale, cu societatea civilă, cunoscute ca modelul britanic, scandinav, continental, corporatist, mediteranian, apreciate ca părți componente a Modelului Social European. Prin aplicarea studiului comparat în analiza experienței statelor europene, autorul reușește să elucideze specificul fiecărui model și să formuleze unele recomandări pentru clasa politică din Republica Moldova. Metodologia cercetării: Posibilități mari în definirea și descifrarea conținutului procesului de integrare europeană, fenomenului de protecție și asistență socială le au analiza de conținut, studiul comparat, sinergetica. Aplicarea metodei istorice i-a permis autorului să urmărească evoluţia în timp a conţinutului programelor de asistenţă şi protecţie socială.

The study addresses a relevant topic for the Moldovan society in the face of selfdetermination with regard to regional integration. EU integration is a policy choice for the Moldovan state; a cultural mission for the institutions responsible for young people’s training and educating; hope for citizens employed abroad. At each stage of European integration: the nearby technical assistance and cooperation, association and integration, Moldovan society has concrete goals reflected in the documents signed by the heads of state institutions. Achieving this is possible only through assimilation of European values, awareness of the EU founding states’ experience. Undecided Moldovans referring to involvement in political decision-making process often change political situation in the country. To convince them that the European model of European integration is viable and advantageous it is necessary to duplicate employees’ efforts in promoting European values, in teaching various courses at European Studies. The experience of European countries in guaranteeing social rights by helping the person to meet basic necessities is a priority objective in agenda of teachers and researchers of political, social, economic processes. The author notes that the social dimension of European integration is reflected in social policy objectives, which over the years have been reformulated, updated. The given thesis is justified by the content of the European Social Charter, amended for three times over three decades (1965 -1995). European institutions have found that the state intended for postindustrial society lies in its ability to protect, to support a person, to help adapt to the conditions dictated by the market economy. The laws of the market economy limit and often exclude state involvement in the management of business processes. Also in conditions of globalization and market economy vulnerable groups, who lost, for various reasons, their ability to work or have lost their jobs require assistance and social protection. To fulfill their obligations towards citizens, European states have developed different models of interaction with the private sector of national economies, civil society, known as the British, Scandinavian, continental, corporate, Mediterranean models, assessed as component parts of the European Social Model. By applying comparative study to analyze the experience of European countries, the author manages to elucidate the specificity of each model and to formulate recommendations for the Moldovan political class. Research methodology: Big opportunities in defining and decoding European integration process content, the phenomenon of social assistance and protection and their content analysis, comparative study, synergistics. The application of historical method allowed the author to follow developments of programs of assistance and social protection content.