Aspecte filozofice asupra delimitării  conceptului de drept în raport  cu drepturile fundamentale ale omului
Close
Conţinutul numărului revistei
Articolul precedent
Articolul urmator
641 11
Ultima descărcare din IBN:
2023-09-25 08:31
Căutarea după subiecte
similare conform CZU
340.111:341.231.14 (1)
Types and forms of law (785)
Persons and things in international law (972)
SM ISO690:2012
BAEŞU, Valeriu. Aspecte filozofice asupra delimitării  conceptului de drept în raport  cu drepturile fundamentale ale omului. In: Studii Juridice Universitare, 2011, nr. 3-4(15-16), pp. 127-145. ISSN 1857-4122.
EXPORT metadate:
Google Scholar
Crossref
CERIF

DataCite
Dublin Core
Studii Juridice Universitare
Numărul 3-4(15-16) / 2011 / ISSN 1857-4122

Aspecte filozofice asupra delimitării  conceptului de drept în raport  cu drepturile fundamentale ale omului

CZU: 340.111:341.231.14

Pag. 127-145

Baeşu Valeriu
 
Universitatea Liberă Internaţională din Moldova
 
Disponibil în IBN: 21 iunie 2018


Rezumat

The main challenge for a theory of law, as Kelsen saw it, is to provide an explanation of legality and the normativity of law, without an attempt to reduce jurisprudence, or „legal science“,  to  other domains. The law, Kelsen maintained, is basically a scheme of interpretation. Its reality, or objectivity, resides in the sphere of meaning; we attach a legal-normative meaning to certain actions and events in the world. Suppose, for example, that a new law is enacted by the states legislatures. How is it done? Presumably, some people gather in a hall, debate the issue, eventually raise their hands in response to the question of whether they approve a certain document or not, count the number of people who say „yes“, and then promulgate a string of words, etc. Now, of course, the actions and events described here are not the law.
To say that the description is of the enactment of a new law is to interpret these actions and events in a certain way. But then, of course, the question is why certain acts or events have such a legal meaning and others don’t? 

Auto-producerea dreptului teoretizată de Kelsen în încercarea sa de a contura o ştiinţă a dreptului constituie încă principalul suport al tuturor încercărilor de a defini dreptul în limbaj  pozitivist. Chiar dacă în general teoria kelseniană este criticată în majoritatea aspectelor sale, definiţiile nou propuse urmează aceeaşi schemă dezvoltată de Kelsen în Teoria normelor.Principalele critici ale teoriei kelseniene se îndreaptă asupra statutului normei fundamen tale, Ross argumentând că modalitatea în care este prezentată aceasta este de natură a scoate teoria kelseniană din sfera pozitivis mului propriu-zis. De altfel, refuzul pozitivismului de a căuta explicaţii ale fenomenului juridic în afara raţiunii umane este con siderat principala inadvertenţă acestei construcţii, în sensul în care se consideră că „veritabilul eşec al pozitivismului juridic nu constă în imposibilitatea de a răspunde problemei fundamentului dreptului, ci în faptul de a-şi pus această problemă“.
Articolul nu îşi propune însă o definiţie a dreptului ci contura rea fundamentului constituţional ca noţiune specifică pe baza auto-producerii şi ierarhiei normative ca elemente stabile ale oricărei construcţii pozitiviste ce susţin definirea dreptului ca sistem juridic. 

Cuvinte-cheie
drept, drepturile omului, drepturi,

stat.