Conţinutul numărului revistei |
Articolul precedent |
Articolul urmator |
![]() |
![]() ![]() |
Ultima descărcare din IBN: 2023-08-06 06:57 |
Căutarea după subiecte similare conform CZU |
616-007:[618.51:618.1-007-07] (1) |
Pathology. Clinical medicine (6315) |
![]() CUŢITARI, Irina, ROTARU, Natalia, MIŞINA, Ana. Diagnosticul imagistic al sindromului Herlyn-Werner-Wunderlich. In: Revista de Ştiinţe ale Sănătăţii din Moldova, 2018, nr. 1(15), pp. 19-30. ISSN 2345-1467. |
EXPORT metadate: Google Scholar Crossref CERIF DataCite Dublin Core |
Revista de Ştiinţe ale Sănătăţii din Moldova | |||||
Numărul 1(15) / 2018 / ISSN 2345-1467 | |||||
|
|||||
CZU: 616-007:[618.51:618.1-007-07] | |||||
Pag. 19-30 | |||||
|
|||||
![]() |
|||||
Rezumat | |||||
Introducere. Sindromul Herlyn-Werner-Wunderlich (HWW) este o anomalie congenitală Mülleriană rară, care constă în uter didelfic (uter dublu), hemivagin obstructiv și agenezie renală ipsilaterală. Pacientele cu sindrom HWW sunt asimptomatice până la pubertate. De obicei, simptomele clinice apar odată cu debutul menstruaţiei şi se manifestă prin dismenoree (dureri ciclice pelviene) şi masă palpabilă. Formarea hematometrocolposului este cauzată de prezenţa septului vaginal oblic, obstructiv. Diagnosticul oportun este important pentru prevenirea complicaţiilor acute, endometriozei şi păstrarea funcţiei fertile. Cunoaştera particularităţilor anatomice şi imagistice ale sindromului HWW este crucială pentru a ghida pacientele spre tratamentul chirurgical, profilaxia complicațiilor posibile și menținerea fertilității normale. Material şi metode. A fost realizat un studiu retro- şi prospectiv, care a inclus 15 paciente cu vârsta medie de 15,4±0,7 ani (95%CI: 13,82 – 16,98), care au fost tratate chirurgical în secţia de ginecologie chirurgicală a Institutului Mamei şi Copilului. Pentru stabilirea diagnosticului, a fost efectuat un examen ultrasonografic al cavităţii abdominale şi al organelor bazinului mic. Pentru detalierea anatomiei organelor genitale interne şi planificarea preoperatorie, a fost efectuată imagistica prin rezonanţa magnetică a abdomenului şi cavităţii pelvine; în cazul pacientelor cu clinică de abdomen acut, a fost efectuată tomografia computerizată cu folosirea agenților de contrast. Rezultate. Diagnosticul a fost confirmat paraclinic: ultrasonografia (n=15, 100%), imagistica prin rezonanţa magnetică (n=5, 33,3%) şi tomografia computerizată (n=3, 20%). Sindromul HWW pe dreapta a fost diagnosticat de două ori mai frecvent decât pe stângă 11 (73,3%) vs. 4 (26,7%), p=0,0268. Ocluzie totală a hemivaginului a fost diagnosticată în 5 (33.3%) cazuri, obstrucţie parţială – în 10 (66,7%) cazuri. Radiologic, a fost stabilit diametrul maximal al hematocolposului – 99,8±12,3 mm (95%CI: 73,4 – 126,2) și cel minimal – 64,8±6,6 mm (95% CI: 50,7 – 78,9). Conform datelor imagistice, la toate pacientele s-a constatat hematocolpos şi agenezie renală ipsilaterală, cu hipertrofie vicară a rinichiului contralateral. Concluzii. Metodele imagistice sunt modalităţi excelente de evaluare a anomaliilor complexe ale ductului Müllerian, având în vedere capacitatea multiplanară, caracterizarea țesuturilor, câmpul vizual mare și detectarea exactă a oricăror anomalii renale coexistente. |
|||||
Cuvinte-cheie Sindrom HWW, uter didelfic, hemavagin obstructiv, imagistică prin rezonanţă magnetică., agenezie renală ipsilaterală, ultrasonografie |
|||||
|