Printre caracteristicile distinctive ale cantemirologiei contemporane, cea mai evidentă este lipsa unei profunde cercetări şi analizări a moştenirii epistolare, mai ales a corespondenţei private, a lui Dimitrie Cantemir. Pentru prima dată o parte din moştenirea epistolară a lui D. Cantemir a fost publicată in anul 1924 de către istoricul roman Ştefan Ciobanu. Studiind şi utilizand copiile scrisorilor principelui moldav, descoperite la sfarşitul anilor `70 ai secolului al XIX-lea de către profesorul Grigore Tocilescu in arhivele ruseşti, el le-a sistematizat şi le-a tradus in limba romană. La cateva decenii după apariţia lucrării lui Şt. Ciobanu, in revistele istorice specializate din Romania au fost editate noi documente din moştenirea epistolară a lui D. Cantemir. Insă, in pofida faptului că numărul de scrisori private ale lui deja publicate este unul semnificativ, acestea nu sunt suficiente pentru completarea lacunelor şi indepărtarea „petelor albe” din biografia domnului Moldovei. In prezent, noi am descoperit, am identificat şi am prelucrat peste 140 de scrisori particulare ale lui D. Cantemir, dintre care: 32 de scrisori adresate lui Petru I; 30 – Senatului Guvernamental; 22 – prinţului A. D. Menşikov; 20 – secretarului A. D. Makarov; 14 – general-amiralului F. M. Apraksin; 5 – general-feldmareşalului B. P. Şeremetiev; 4 – cancelarului G. I. Golovkin; 6 – ţarinei Ekate  rina Alekseevna; cate două – hatmanului I. I. Skoropadski şi prinţului V. L. Dolgorukov; cate una – demnitarului suedez din suita regelui Suediei Carol al XII-lea, colonelului P. L. Polubotok, consilierului secret V. V. Stepanov şi părintelui Gavriil, arhimandritul mănăstirii Ipatievsk. Scrisorile menţionate pot fi grupate pe cateva categorii. Prima – cea mai mare ca volum – este legată de problemele cu caracter administrativ şi economic: dobandirea de bunuri mobile şi imobile, primirea salariului, anularea restanţelor la plata impozitelor, lichidarea datoriilor etc. A doua – axate pe tema legăturilor dintre Moldova şi Rusia, precum şi pe problemele legate de soarta moldovenilor plecaţi odată cu domnitorul; a treia – se referă la activitatea politică şi administrativă a lui D. Cantemir in Rusia, la propunerile sale in legătură cu politica externă şi internă, cu producţia şi comerţul. Un subiect aparte, reflectat in moştenirea sa epistolară il constituie opera sa şi editarea lucrărilor ştiinţifice, aflate in manuscris.