Conţinutul numărului revistei |
Articolul precedent |
Articolul urmator |
706 6 |
Ultima descărcare din IBN: 2021-09-24 16:57 |
Căutarea după subiecte similare conform CZU |
94(498+480)”1919” (1) |
History of Romania. Republic of Romania (133) |
History of Scandinavian States (5) |
SM ISO690:2012 БОНДАРЕНКО, Дмитрий. Румыния и Финляндия: антибольшевистская интервенция в соседние государства в 1919 году. Сравнительный анализ. In: Studia Universitatis Moldaviae (Seria Ştiinţe Umanistice), 2017, nr. 10(110), pp. 187-192. ISSN 1811-2668. |
EXPORT metadate: Google Scholar Crossref CERIF DataCite Dublin Core |
Studia Universitatis Moldaviae (Seria Ştiinţe Umanistice) | ||||||
Numărul 10(110) / 2017 / ISSN 1811-2668 /ISSNe 2345-1009 | ||||||
|
||||||
CZU: 94(498+480)”1919” | ||||||
Pag. 187-192 | ||||||
|
||||||
Descarcă PDF | ||||||
Rezumat | ||||||
Finlanda și România sunt două state care au reușit să respingă agresiunea bolșevică în anii 1918-1919, apărându-și astfel independența și devenind un fel de scut pe flancurile Europei (Scandinavia și Balcanii) în fața bolșevismului. Continuând lupta împotriva bolșevismului, în anul 1919 ele au intervenit în țările vecine: Finlanda a oferit ajutor militar Estoniei, iar România a lichidat Republica Sovietică Maghiară. Totuși, intervenția antibolșevică în cazurile vizate avea și unele particularități. În cazul Estoniei, trupele finlandeze au fost debarcate în capitala țării, Tallinn, de unde au avansat în continuare spre frontiera de stat, eliberând teritoriul țării de bolșevicii ruși în condițiile în care contingentul militar finlandez nu-l depășea pe cel al armatei naționale estoniene. Acțiunile Finlandei au fost de natura asistenței militare, acordate guvernului Estoniei, în reprimarea agresiunii externe. În cazul Ungariei, bolșevicii au preluat puterea în țară și au lansat agresiunea împotriva României. La început, România a fost nevoită să respingă agresiunea pe două fronturi, împotriva republicilor sovietice Ungaria și Rusia. Ulterior, după ce a primit mandatul din partea Antantei, România a intervenit în Ungaria, acordându-i ajutor amiralului M.Horthy în crearea armatei albe naționale. Armata română a avansat de la noua frontieră a Ungariei spre capitala ei și în cele din urmă a ocupat Budapesta. Victoria repurtată asupra trupelor roșii maghiare reprezintă pe deplin meritul trupelor române, deoarece armata maghiară albgardistă era slabă și puțin numeroasă în anul 1919 |
||||||
Cuvinte-cheie Regatul României, Regatul Finlandei, Regatul Ungariei, Regele Ferdinand I, contrarevoluție, refacere, intervenție, Războiul româno-ungar din 1919, Republica Estonia, Republica Sovietică a Ungariei, RSFSR, Regentul generalul baron Karl Gustav Emil Mannerheim, Regentul viceamiralul Miklos Horthy, agresiune bolșevică, Revoluția Mondială, Războiul de Independență al Estoniei din 1919. |
||||||
|