În contextul puternic competitiv ce ţine de internaţionalizarea cercetării ştiinţifice şi al presiunilor create de căutarea surselor de finanţare care să o susţină, o miză în faţa actorilor cercetării o reprezintă cerinţa de satisfacere a exigenţelor profesionale impuse de evoluţia misiunilor lor. A concilia „pasiunea de a cunoaşte, de a descoperi şi de a contribui la patrimoniul universal al cunoaşterii, ca bun comun”, cu acest ansamblu de constrângeri şi de presiuni, relevă o provocare permanentă pentru cercetători din perspectiva unei conduite responsabile, pe care trebuie să o aibă (CNRS, 2014, p.4).