Imaginea romanilor din Muntenia și Țara Moldovei in viziunea lui Jean-Louis Carra (1742–1793)
Close
Articolul precedent
Articolul urmator
666 18
Ultima descărcare din IBN:
2024-02-05 12:03
Căutarea după subiecte
similare conform CZU
39(=135.1)+94(478+498.1)"1742-1793" (1)
Cultural anthropology. Ethnography. Customs. Manners. Traditions. Way of life (2219)
History of Moldova. Republic of Moldova. (67)
History of Romania. Republic of Romania (133)
SM ISO690:2012
ARAPU, Valentin. Imaginea romanilor din Muntenia și Țara Moldovei in viziunea lui Jean-Louis Carra (1742–1793). In: Patrimoniul etnologic: concepte, tendințe și abordări, 23-24 mai 2017, Chișinău. Chișinău, Republica Moldova: "Notograf Prim" SRL, 2017, p. 13. ISBN 978-9975-84-028-6.
EXPORT metadate:
Google Scholar
Crossref
CERIF

DataCite
Dublin Core
Patrimoniul etnologic: concepte, tendințe și abordări 2017
Conferința "Patrimoniul etnologic: concepte, tendințe și abordări"
Chișinău, Moldova, 23-24 mai 2017

Imaginea romanilor din Muntenia și Țara Moldovei in viziunea lui Jean-Louis Carra (1742–1793)

CZU: 39(=135.1)+94(478+498.1)"1742-1793"

Pag. 13-13

Arapu Valentin
 
Universitatea de Stat din Moldova
 
 
Disponibil în IBN: 3 martie 2018



Teza

In comunicarea de față autorul are intenția de a prezenta imaginea moldovenilor și valahilor in viziunea lui Jean-Louis Carra. Jean-Louis Carra a avut un parcurs zbuciumat al vieții: fiind certat cu justiția franceză, s-a ascuns o vreme in Rusia; intre anii 1774 şi 1776 a fost receptor pentru copiii domnului Țării Moldovei Grigore A. Ghica, afiliindu-se lojei masonice de la Iași; a fost ambasador al regelui Ludovic al XV-lea la Viena, angajat al Bibliotecii regale, ziarist in presa girondină in timpul revoluției, deputat in Convenţiunea Naţională, implicat in procesul şefilor girondini. a fost ghilotinat (31 octombrie 1793). Lucrarea sa Histoire de la Moldavie et la Valachie (Bouillon, 1777) abundă in aprecieri critice, contradictorii, pe alocuri denigratoare la adresa pămantenilor. In opinia sa, valahii și moldovenii sunt descendenți din daci și romani, avand aceeași limbă „cu o deosebire de cateva cuvinte”, fiind asemuiți „unor italieni mizerabili care, asemenea ocnaşilor din Antile şi din Cayenne, fuseseră deportaţi pentru crimele lor şi lăsară drept moştenire urmaşilor viciul şi laşitatea. Autorul occidental este surprins de modul de alimentație a romanilor: „moldovenii, valahii și grecii se chircesc toată ziua, cu picioarele incrucișate pe sofă, mancand in jurul unei mese rotunde, cu spinarea indoită ca niște maimuțe, ceea ce este destul de nostim de văzut”. Moldovenii și valahii sunt prezentați de Carra „de obicei voinici și inalți”. Valahii sunt „bine făcuți, robuști și cu un temperament foarte sănătos”, firea lor este „mai veselă decat cea a moldovenilor”, au „ca și turcii” virtuți și vicii comune: „sunt foarte primitori intre ei, dar foarte reținuți in fața unui străini”; „le place puțin vinul, sunt leneși și zgarciți, dar in rest sunt destul de cumsecade; dacă printre ei se află un viclean, aceștia sunt aproape intotdeauna armeni, greci sau evrei, ca pretutindeni, cunosc foarte bine mijloacele de a se imbogăți pe seama altuia”. Valahii sunt buni ostași, „sunt viteji și buni războinici”, manuiesc bine armele, fiind formați „mult pentru război”. J.-L. Carra apreciază calitatea militară a moldovenilor și valahilor, mai ales „atunci cand li se impune disciplina”.