Analiza generațiilor face posibilă identificarea dinamicii şi a legităților de dezvoltare a societăţii, precum şi inţelegerea procesului de transmitere culturală in cadrul societăţii in curs de schimbare. Cercetarea a fost realizată in cadrul procesului de studiu al imaginii Rusiei la diferite grupe de generații (componența de varstă 25-60 de ani). Metoda de bază in studiu a fost interviul semi-structurat, orientat pe problemă. Au fost identificate diferenţe la generații in ceea ce privește imaginea Rusiei: in randul tinerei generaţii, imaginea Rusiei se caracterizează prin variabilitate mare – de la idealizare pană la negativ-mitic; generaţia de adulţi – de la „prezentul” clar – pozitiv, pană la „trecutul ireversibil” nostalgic. Generaţia perioadei pană la „restructurare (perestroika)” (de la 40 la 50 de ani) alocă imaginii Rusiei, elementele „cultura”, „piaţa muncii”, o multitudine de resurse. Generația post „restructurare” (de la 18 la 36 de ani) evidenţiază mai des in imaginea Rusiei caracteristicile geopolitice și economice: zonă de mari resurse, teritoriu mare, puterea militară, utilizarea neeficientă a resurselor naturale, precauţie in ceea ce priveşte politica externă. E de evidențiat relevanța impactului generativei a treia asupra formarii imaginii Rusiei. Imaginea Rusiei poate fi descrisă ca adunată, ruptă (fragmentată), „carpită”. Studiul a fost realizat cu susținerea FP7 ERA.Net RUS Plus (16:80013 16.06.01 : proiectul „Percepţia Rusiei in Eurasia: Memorie, Identitate, Conflicte”).