Structuri de habitat hallstattiene timpurii din aşezarea Trinca „Izvorul lui Luca”
Close
Articolul precedent
Articolul urmator
866 8
Ultima descărcare din IBN:
2022-12-17 00:26
Căutarea după subiecte
similare conform CZU
903.3/.4 (16)
Prehistory. Prehistoric remains, artefacts, antiquities (254)
SM ISO690:2012
LEVIŢKI, Oleg, SÎRBU, Livia. Structuri de habitat hallstattiene timpurii din aşezarea Trinca „Izvorul lui Luca” . In: Patrimoniul cultural: cercetare, valorificare, promovare, Ed. 9, 30-31 mai 2017, Chișinău. Chișinău, Republica Moldova: "Notograf Prim" SRL, 2017, Ediția 9, pp. 33-34. ISBN 978-9975-84-030-9.
EXPORT metadate:
Google Scholar
Crossref
CERIF

DataCite
Dublin Core
Patrimoniul cultural: cercetare, valorificare, promovare
Ediția 9, 2017
Conferința "Patrimoniul cultural: cercetare, valorificare, promovare"
9, Chișinău, Moldova, 30-31 mai 2017

Structuri de habitat hallstattiene timpurii din aşezarea Trinca „Izvorul lui Luca”

CZU: 903.3/.4

Pag. 33-34

Leviţki Oleg1, Sîrbu Livia2
 
1 Institutul Patrimoniului Cultural al AŞM,
2 Muzeul Naţional de Arheologie şi Istorie a Moldovei
 
 
Disponibil în IBN: 27 februarie 2018



Teza

In procesul de cercetare a aşezării Trinca „Izvorul lui Luca” au fost descoperite şi investigate diverse complexe arheologice, printre care un rol aparte il joacă cele de habitat. S-au surprins şi cercetat in total trei locuinţe de suprafaţă (1982, 1984, 1989), o platformă de piatră (1982) şi una de lut (1984). Locuinţele reprezentau platforme de lut şi aglomeraţii de chirpic, de formă aproape rectangulară sau cvasipatrulateră, cu o suprafaţă totală ce varia intre 15 şi 20 m.p. Stratul compact de dăramătură este compus din fragmente de chirpic (unele cu amprente de nuiele) şi lipitură, arse de la slab la puternic, in amestec cu cenuşă, cărbune de lemn şi alte vestigii. Toate locuinţele erau prevăzute cu instalații de incălzire, reprezentate prin vetre portative sau deschise. Platformele constituie un alt tip de construcţii, amenajate din piatră sau din lut in preajma locuinţelor, avand rolul de a completa spaţiul acestora. Platforma de piatră de la Trinca era de formă ovală cu dimensiunile de 0,9–0,7 m şi a fost amenajată din pietre plate de calcar de diferite dimensiuni. Platforma de lut avea podeaua de formă cvasidreptunghiulară cu dimensiunile de 2,×,4 m, fiind cruțată in roca de lut de culoare galben-deschisă şi lipită cu un strat subţire de lutuială. Subliniem că in construcţia pereţilor acesteia nu a fost surprins lutul. Aceste descoperiri, pe de o parte, vin să completeze baza de date a complexelor de locuit din spaţiul carpato-nistrean, iar pe de alta, ne oferă diverse informaţii referitoare la organizarea internă a aşezării, arhitectonica locuinţelor (tipuri, anexe gospodăreşti şi alte elemente de habitat), dar şi structura internă a acestora (numărul de incăperi, vetre, cuptoare etc.).