The aim of this paper is to present the pottery from Alba Iulia-Lumea Nouă (Pl. I-III, IV/2, V/8, VIII, IX/1, 3, X/1-2) and Petreşti-Groapa Galbenă (Pl. IV/1, 3-11, V/1-7, 9, VI-VII, IX/2, 4). The decoration is executed inside the incised parallel lines using the excision technique and consists in the ‘wolf ’s teeth’ and ‘chessboard’. The excised ‘wolf ’s teeth’ and ‘chessboard’ motifs are typical especially for phase I of Precucuteni culture. In the recent excavations, pottery fired using black-topped technique was discovered, also a fragment from a carinated bowl with rounded carina with ‘wolf ’s teeth’ decoration, all typical for the Foeni communities from Transylvania. Now, the repertory of Transylvanian discoveries comprises no less than 37 archaeological sites with Precucuteni-type pottery (Pl. XI). At the present state of research, we do not believe that all these artefacts can still be interpreted as merely Precucuteni imports in Transylvanian settlements. The lack of habitation levels or archaeological features that we can attribute to the Precucuteni culture, especially in the middle Mureş basin, makes it likely that there was a ‘fashion’ of decorating pottery among the communities of the early Eneolithic; thus, the typical decoration was taken up following some initial exchanges and contacts. In our opinion, the inclusion of the ‘wolf ’s teeth’ and ‘chessboard’ decoration in the stylistic repertoire of the human communities living in the aforementioned geographic area, constitutes the main explanation of the large number of discoveries of this nature. We believe that especially among the large Neolithic settlements from the middle Mureş basin a significant percentage of the excised pottery had lost its initial ethno-cultural facet. For the moment, from the perspective of the pottery analysed in this paper, a separation between the group of settlements from South-Eastern Transylvania and the sites from South-Western and central Transylvania is taking shape.

Scopul articolului de față este analiza materialelor ceramice de factură Precucuteni descoperite in Transilvania, avand in prim plan ceramica de la Alba Iulia-Lumea Nouă (Pl. I-III, IV/2, V/8, VIII, IX/1, 3, X/1-2) și PetreştiGroapa Galbenă (Pl. IV/1, 3-11, V/1-7, 9, VI-VII, IX/2, 4). De la Lumea Nouă este prezentată in acest articol o statuetă antropomorfă, de sex feminin, aproape intreagă. Ca talie, piesa redată in ronde-bosse, se incadrează in categoria statuetelor cu bustul in poziţie verticală, de mici dimensiuni (intre 3-8 cm). Prin tehnica şi canoanele de modelare, statueta reprezintă cel mai probabil o piesă de import din mediul precucutenian. La ceramica studiată, decorul se realizează in interiorul liniilor incizate paralele, prin utilizarea tehnicii exciziei, in motivul „dinţilor de lup” şi a „tablei de şah”. Important de precizat este faptul că in săpăturile recente au fost descoperite piese ceramice arse in tehnica black-topped, precum și un fragment de castron carenat, cu carena rotunjită, tipice pentru grupul Foeni, care prezintă motivul exciziei in „dinţi de lup”. In prezent, repertoriul descoperirilor Precucuteni in Transilvania numără nu mai puţin de 37 de puncte arheologice (Pl. XI). In stadiul actual al cercetărilor, nu credem că mai pot fi interpretate toate artefactele doar ca importuri Precucuteni in aşezările transilvănene. Lipsa unor niveluri de locuire sau a unor complexe arheologice pe care să le putem atribui precucutenienilor in aşezările din bazinul Mureşului mijlociu mai ales - indică ca probabilă o „modă” de ornamentare a ceramicii pentru comunităţile de la inceputul eneoliticului, astfel că decorul tipic a fost preluat in baza unor schimburi şi contacte iniţiale. Includerea in repertoriul stilistic propriu, de către comunităţile umane din arealul geografic menţionat mai sus, a decorului „dinţi de lup” şi „tabla de şah” constituie, in opinia noastră, principala explicaţie pentru numărul mare de descoperiri de această factură. Cu precădere in marile aşezări neolitice din bazinul Mureşului mijlociu, credem că un procentaj semnificativ din ceramica excizată şi-a pierdut componenta etno-culturală iniţială. Se conturează la momentul de faţă, din perspectiva analizei ceramicii care a făcut obiectul studiului nostru, o separare a grupului de aşezări din S-E Transilvaniei de siturile din S-V şi centrul Transilvaniei.