IBN
Close
Conţinutul numărului revistei
Articolul precedent
Articolul urmator
Descărcări 2
Ultima descărcare din IBN:
2017-05-21 12:28
Vizualizări 123
Vizitatori unici 18
EXPORT metadate:
Google Scholar
Crossref
CERIF
BibTeX
DataCite
Dublin Core
Psihologie, revista ştiinţifico-practică
Numărul 1-2 / 2014 / ISSN 1857-2502 /ISSNe 2537-6276
--------------------------------------------------------------------------------------------------------
Cum detectăm „Zonele mute” ale reprezentării sociale? metoda substituţiei

Pag. 28-34

Şleahtiţchi Mihail
 
Universitatea Liberă Internaţională din Moldova
 
Disponibil în IBN: 17 August, 2015

--------------------------------------------------------------------------------------------------------
Rezumat

În tentativa de a scoate în evidenţă caracteristica defi nitorie a metodelor prin care pot fi identifi cate „zonele mute” ale reprezentărilor sociale, specialiştii ţin să se refere neapărat la capacitatea acestora de a reduce semnifi cativ din povara responsabilităţilor pe care le impun regulamentele scrise sau nescrise ale grupului. Efi cacitatea utilizării unor asemenea instrumente este organic legată de posibilitatea devitalizării, pe toată durata demersului experimental, a ceea ce poartă numele de ,,regulă obligatorie fi xată prin lege sau prin uz”. Or, pun ei, o altă cale de a ajunge la „elementele contranormative care alcătuiesc substanţa celei mai ascunse dintre porţiunile reprezentării sociale” nu a existat şi nu va exista vreodată. Pe fundalul raţionamentelor care indică efectul benefi c al suprimării presiunilor cu caracter normativ, în sursele de specialitate apar, cu regularitate, comentarii care vizează metoda de substituţie. De regulă, ea este văzută în calitate de „cel mai răspândit instrument de relevare a zonelor mute din spectrul reprezentărilor focalizate pe obiectele sociale „sensibile””. Fiind utilizată, de-a lungul timpului, în cadrul mai multor cercetări experimentale, metoda de substituţie şi-a probat din plin efi cacitatea. Deşi este limitată sub anumite aspecte, această metodă scoate la suprafaţă o relaţie extrem de semnifi cativă: „anumite elemente ale sistemului central sunt mai mult sau mai puţin sensibile, în funcţie de contextul de culegere a datelor reprezentării, fără ca acest fapt să pună în discuţie independenţa sistemului central faţă de contextul imediat”.

In an attempt to highlight the defining characteristic of the methods through which the “silent zones” of the social representations can be identified, experts insist on indicating by all means their ability to significantly reduce the burden of responsibilities required by the written and unwritten rules of the group. The effectiveness of the use of such tools is organically linked to the possibility of devitalization, throughout the experimental approach, what is called, a “binding rule set by law or usage”. Or, according to them, another way to get to the “counter- regulatory elements that form the substance of the most hidden portion of the social representation” has never existed and won’t ever exist. In relation to the reasoning that shows the benefi cial effect of the suppression of the normative pressures, comments aiming at the substitution method appear on a regular basis in the specialty sources. Usually, it is seen as “the most widespread tool for revealing the silent zones of the spectrum of the representations focused on the ‘sensitive’ social objects”. Being used over time in several experimental studies, the substitution method has fully proved its effectiveness. Although limited under certain aspects, this method reveals a highly significant relation “certain elements of the central system are more or less sensitive, depending on the context of collecting the representation data, and this without calling into question the independence of the central system towards the immediate context”.

Cuvinte-cheie „zone mute”, reprezentări sociale, sistemul central, metodă de substituţie, context imediat.