În literatura de specialitate, întâlnim, pe alocuri, pasaje din care rezultă că reprezentările sociale sunt identice cu reprezentările colective, ambelor concepte revenindu-le, în egală măsură, sarcina de a oferi indiviziilor o viziune coerentă şi funcţională asupra lumii înconjurătoare. Pornind de la acest fapt , este firesc să ne întrebăm dacă reprezentările sociale și reprezentările colective sunt, într-adevăr, interschimbabile, redând unul și același fenomen psihosociologic, una și aceeași modalitate de interpretare a realităţii sau, în sfârşit, una şi aceeaşi viziune asupra modului în care oamenii îşi aleg valorile, credinţele şi stilurile de raportare la viaţa din jur. Analizând cu atenţie conceptul de reprezentare colectivă al lui É. Durkheim şi conceptul de reprezentare socială al lui S. Moscovici, putem observa că acestea trebuiesc abordate în mod diferit . Conceptul elaborat de S. Moscovici și cel propus, mai devreme, de É. Durkheim nu redau în niciun fel construcții ideatice echivalente. În timp ce, într-un caz, contează o sociologie a cunoașterii care, fiind „profund înrădăcinată în teoriile newtoniene și cele filosofice de origine kantiană”, vede în știință și religie principala sursă de alimentare a indivizilor cu „aproximări din ce în ce mai adecvate ale realității”, în celălalt caz accentul se pune pe o abordare psihosociologică riguroasă care, reducând semnificativ din importanța cunoștințelor deja existente cu referire la „lumea din afară” și punând la îndoială veridicitatea imaginilor cu „un existențial continuu și ponderat”, vede evoluția lucrurilor prin prisma discontinuității, a dezechilibrului și relativității.

In the relevant literature we find, sometimes, statements showing that the social representations are identical with the collective representations, both concepts having the task of providing the individuals with a coherent and functional vision of the surrounding world. From this fact, it is only natural to wonder whether the social representations and the collective representations are really interchangeable, conveying the same psycho sociological phenomenon, the same way of interpreting the reality or, finally, the same vision on how people choose their values, beliefs and life styles of relating to others. By analyzing carefully the concept of collective representation of É. Durkheim and the concept of social representation of S. Moscovici, we see that these must be addressed differently. The concept developed by S. Moscovici and the one proposed earlier by É. Durkheim do not convey in any way equivalent conceptual constructions. While, in one case, what is important is a sociology of knowledge which, being "deeply rooted in the Newtonian theories and philosophical theories of Kantian origin", sees science and religion as being the main source of supplying the individuals with "more and more adequate approximations of reality"; in the other case the emphasis is laid on a rigorous psycho sociological approach which, by significantly reducing the importance of already existing knowledge with reference to the "outside world" and questioning the veracity of the images with "a continuous and balanced existential", sees the evolution of things through discontinuity, imbalance and relativity.