Throughout its evolution, the Romanian literature knew transformations. Every period proposed new expressions, forms and visions on the world of the writers and the evolution of the literature was, in fact, an evolution of the meaning methods, a renewal of the stylistic paradigms already known. In the XIXth century, the European literatures offered the Romanian literature “a list” of the creations of many authors of which represented cultural and linguistic models had to be followed. The latter had the opportunity to approach forms and techniques to write and to translate according to already dedicated models. The new aesthetic artillery was very well transplanted on the literary basis of the Romanian provinces. In this way, we suggest making a raid in the Romanian sociocultural space to observe the writing forms and techniques related to the respective period, especially lexical forms that assured the originality of the Romanian writers.

De-a lungul evoluției sale, literatura română a cunoscut transformări, avataruri ale propriei sale transformări. Fiecare epocă a propus noi modele de exprimare, forme și viziuni asupra lumii scriitorilor, iar evoluția literaturii a fost, de fapt, o evoluție a modalităților expresive, o reînnoire a paradigmelor stilistice deja cunoscute. În secolul al XIX-lea, literaturile europene ofereau literaturii române “o listă” de autori ale căror creații reprezentau modele culturale și lingvistice de urmat. Scriitorii români au avut astfel ocazia să abordeze forme și tehnici de scriere și de traducere, urmând modele deja consacrate. Noile canoane estetice s-au grefat cu succes peste baza literară existentă în provinciile românești. Prin urmare, prin demersul nostru ne propunem o incursiune în spațiul socio-cultural românesc pentru o fină observare a formelor și tehnicilor de scriere din epocă, dar mai ales a turnurilor lexicale care au asigurat originalitatea scriitorilor români.