Instrumentele de analiză structurală a spaţiului reprezentaţional: Evocarea liberă
Close
Conţinutul numărului revistei
Articolul precedent
Articolul urmator
Descărcări 3
Ultima descărcare din IBN:
2018-03-17 03:11
Vizualizări 352
Vizitatori unici 19
EXPORT metadate:
Google Scholar
Crossref
CERIF
BibTeX
DataCite
Dublin Core
Psihologie, revista ştiinţifico-practică
Numărul 2 / 2013 / ISSN 1857-2502 /ISSNe 2537-6276
--------------------------------------------------------------------------------------------------------
Instrumentele de analiză structurală a spaţiului reprezentaţional: Evocarea liberă

Pag. 87-90

Şleahtiţchi Mihail
 
Universitatea Liberă Internaţională din Moldova
 
Disponibil în IBN: 24 September, 2013

--------------------------------------------------------------------------------------------------------
Rezumat

Atunci când suntem interesaţi să aflăm cum se prezintă conţinutul şi reperele structurale ale „grilelor de lectură a realităţii” , putem face uz de metoda evocării libere. Evocarea liberă redă o ,,etapă fundamentală a studiului oricărei reprezentări sociale ‘’. Incluzând două faze distincte – asocierea liberă şi ierarhizarea, – ea oferă posibilitatea de a pătrunde relativ uşor în interiorul acesteia, scoţându-i la iveală ansamblul elementelor constitutive, zona nucleului central, prima şi cea de-a doua zonă periferică. Axându-se, cu precădere, pe extragerea din conştiinţa noastră a ideilor cu caracter asemănător şi pe identificarea caracteristicilor cantitative ale acestora (frecvenţă

When interested in how the content and the structural marks of the “reality interpretation grids” are presented, we can use the free evoking. The free evoking represents a “fundamental stage in the study of any social representation”. Having two distinct phases - free association and hierarchy - it offers the possibility to relatively easily get inside of it, revealing the totality of its constituent elements, the area of the central nucleus, the first and the second peripheral areas. Focusing mainly on extracting from our consciousness ideas of similar nature and on a further identification of parameters of frequency and connectivity, the free evoking cannot depict the whole picture of the inner structure of the social representation. Hence, with the purpose of obtaining a larger panorama, the latter must be constantly filled up with methods capable of bringing forward the qualitative properties of the “reality reading grids” (such as the symbolic value or the associative power).

Cuvinte-cheie reprezentare socială, analiza structurală a reprezentării sociale, evocarea liberă