Importanţa intelectualităţii în progresul unei naţiuni este incontestabilă, ea fiind pătura socială creatoare şi purtătoare de valori întru dezvoltarea societăţii. În prezentul articol ne propunem ca scop să evidenţiem unele repere în problematica formării intelectualităţii în Moldova în perioada de până la independenţă, prin prisma persistenţei economiei planificate. Vom analiza comparat condiţiile formării intelectualilor în mediul urban şi rural, precum şi influenţa statutului socioprofesional şi a nivelului de instruire asupra stratificării sociale. Vom argumenta modul în care capitalul social şi cel politic, oferit de statutul individului, poate influenţa acumularea capitalului economic şi poziţia sa în societate.