Autorul vorbeşte despre opera Inima Domnicăi de A. Stârcea, operă ce a cunoscut trei variante cu diverse denumiri: premiera variantei întâi, cu titlul menţionat, a avut loc la 8 mai 1960 şi a fost prezentată în acelaşi an la Decada Literaturii şi a Artei de la Moscova. A doua variantă, cu denumirea „Domnica”, a fost prezentată pe scena Teatrului de Operă şi Balet din Chişinău la 14 octombrie 1964. Premiera ultimei variante a avut loc la 14 octombrie 1970 în acelaşi teatru. În cadrul acestei creaţii s-au evidenţiat soprana P. Botezat (Domnica), mezzosoprana T. Alioşina (Olga), tenorul V. Tretiak (Sava), baritonii T. Cuzminov (Toma), N. Başkatov (soldatul), un succes deosebit l-a repurtat primadona Operei Naţionale M. Bieşu în rolul central (Domnica). În diverse ziare şi reviste republicane şi unionale au fost menţionaţi dirijorii: T. Gurtovoi, I. Alterman, L. Hudolei, regizorul E. Platon, scenograful K. Lodzeiski. Critica de specialitate a menţionat talentul componistic al compozitorului A. Stârcea, remarcând, în mod special, ansamblurile corale, folosirea ingenioasă a folclorului moldovenesc, dar şi inspiratele citate din diverse melodii ruseşti.

The author writes about the opera Inima Domnicai, by A. Stircea, the opera that had three versions under different titles: the premiere of the first version with a mentioned above title took place on the 8th of May, 1960 and it was perfomed in the same year at the Decade of Liteerature and Art from Moscow. The second version with the title Domnica was performed on the stage of theatre of Opera and Ballet from Chisinau on the 14th of October 1964. The premier of the last version was on the 14th of October 1970 ]n the same theatre. Within this creation were marked out soprano P. Botezat (Domnica), mezosoprano T. Alioshina (Olga), tenor V. Tretiak (Sava), baritones T. Cuzminov (Toma), N. Bashkatov (soldier), special success achieved the prima donna of the National Opera maria Bieshu in the main role (Domnica). In different newspapers, republican and union magazines were mentioned the conductor T. Gurtovoi, I. Alterman, L. Hudolei, the director E. Platon, scenographer K. Lodzeiski. The critics brought into the light the co,positional talent of the compositor A. Stircea, and pointed out in a special way the choir, the ingenious use o9f the Moldovan folklore, but also the inspirational quotes fom various Russian songs.