Metode de aplicare a pragmaticii în expunerea multifuncţionalităţii şi expresivităţii slangului
Close
Conţinutul numărului revistei
Articolul precedent
Articolul urmator
732 1
Ultima descărcare din IBN:
2018-03-07 12:32
SM ISO690:2012
ŞINGHIREI, Valentina. Metode de aplicare a pragmaticii în expunerea multifuncţionalităţii şi expresivităţii slangului . In: Anuar Ştiinţific al Institutului de Relaţii Internaţionale. 2012, nr. 11, pp. 311-318. ISSN 1857-1840.
EXPORT metadate:
Google Scholar
Crossref
CERIF

DataCite
Dublin Core
Anuar Ştiinţific al Institutului de Relaţii Internaţionale
Numărul 11 / 2012 / ISSN 1857-1840

Metode de aplicare a pragmaticii în expunerea multifuncţionalităţii şi expresivităţii slangului

Pag. 311-318

Şinghirei Valentina
 
Universitatea Liberă Internaţională din Moldova
 
Disponibil în IBN: 16 decembrie 2013


Rezumat

În ultimii ani lingvistica acordă tot mai mult timp şi spaţiu cercetării limbii orale vorbite, unde un loc aparte îl ocupă „slang-ul”, care se dezvoltă vertiginos, fiind folosit în diverse registre stilistice,inclusiv cel normativ şi care adesea trece în standard. Şi totuşi până acum nu există o descifrare unică a cuvântului „slang”, de exemplu Dicţionarul etimologic online oferă anul apariţiei cuvântului „slang” şi anume 1756, dar şi sensul primar al acestuia ca „vocabularul hoţilor şi al vagabonzilor”. Apoi se atestă definiţia din 1801 ca „jargon al unei meserii “ şi o posibilă etimologie a cuvântului ”slang”, care ar fi apărut din interacţiunea limbilor scandinave, în speţă din limba norvegiană ”slengenamn”, ceea ce înseamnă ”poreclă”, iar îmbinarea de cuvinte ”slengja kjeften” – ”a porecli”. Dicţionarul mai indică şi modificarea definiţiei cuvântului în 1818, când termenul de ”slang” a început să fie interpretat ca ”very informal language characterized by vividness and novelty ”. În prezent în dicţionare sensul de ”slang ”nu se limitează doar la ” dialectism”, ”jargonizare”, ”vulgarism”, ”limbă vorbită”, ”limbaj popular” ş.a. Pentru a descrie sensurile termenului de ”slang” şi poziţia sa în limba engleză contemporană am folosit metode de analiză cognitiv-comparative şi metodologii actuale semantico-pragmatice pentru definirea ”slang”-ului. Ca rezultat al cercetării noastre s-a identificat ”slang”-ul ca un concept al discursului propriu-zis şi am concretizat locul ”slang”-ului în limba vorbită prin prisma pragmaticii ca implicaţie (the implicature), care se materializează printr-un discurs concret pentru un anumit recipient şi de fiecare dată ţine de tonalitatea emoţională a discursului.

Nowadays linguistics pays more and more attention to the research of a vivid colloquial language where a special place is taken by slang that is actively developing and penetrating in various stylistical registers including a normative one. Nonetheless, there is no unanimous interpretation of the proper word “slang”. At present in the dictionaries the concept “slang” is not separated from such concepts as “dialects”, “jargon words”, “vulgarism”, “colloquial speech”, “vernacular “. While characterizing the concept “slang” and establishing its place in modern English we have used the methods of comparative cognitive analysis and modern techniques of semantics and pragmatics. As a result we have defined slang as a concept of a concrete discourse. Also, we have specified the location of slang in colloquial speech from the point of view of pragmatics implicature that is realized in the concrete discourse for a concrete recipient, the emotional setting of the given discourse always being emotional.

Cuvinte-cheie
slang, jargon,

limbă vorbită, tonalitate emoţională,

discurs