The present approach proposes a questioning on the concerns of the translatorsinterpreters of the XIXth century. Their centre of interest aimed at the lexicon of the literary language which they used in this time: words adapted from French to the Romanian, new expressions, locutions, inversions or forms of words revealed a diligent work and a will to become known in the public reader the “secrets” of the western world and the French civilization. But the imperfect knowledge of the French language, the way difficult to express himself and, sometimes, the impossibility to transpose into mother tongue of the foreign sentences, without correspond linguistics represented obstacles which the writers had to exceed. Consequently, our approach leans on papers which contain a linguistic mixture of lexical forms of French adapted to the Rumanian and loans.

Demersul de faţă propune o analiză a preocupărilor scriitorilor români în calitate de traducători- interpreţi din secolul al XIX-lea. Centrul lor de interes viza lexicul limbii literare pe care îl utilizau în scrierile lor: cuvinte din limba franceză adaptate la limba română, expresii noi, perifraze, inversiuni sau turnuri de cuvinte – toate acestea demonstrând o muncă asiduă şi o voinţă de a face cunoscute publicului lector „secretele” lumii occidentale şi ale civilizaţiei franceze. Dar cunoaşterea imperfectă a limbii franceze, modalitate greoaie de a se exprima precum şi imposibilitatea transpunerii multor fraze în limba maternă, fără corespondent lingvistic au reprezentat obstacole pe care promotorii traducerilor doreau să le depăşească. În consecinţă, demersul nostru se apleacă asupra traducerilor din limba franceză care conţin un melanj lingvistic de forme lexicale, dar şi elemente împrumutate.