Endocardita infecţioasă complicată cu insuficienţă cardiacă congestivă. Caz clinic
Close
Conţinutul numărului revistei
Articolul precedent
Articolul urmator
919 5
Ultima descărcare din IBN:
2023-02-21 14:46
SM ISO690:2012
CEASOVSCHIH, Alexandru, GREJDIERU, Alexandra, GRIB, Liviu, GRĂJDIERU, Romeo, TCACIUC, Angela, DOLINŢĂ, Irina, GRIB, Andrei. Endocardita infecţioasă complicată cu insuficienţă cardiacă congestivă. Caz clinic . In: Analele Ştiinţifice ale USMF „N. Testemiţanu”, 2012, nr. 3(13), pp. 19-22. ISSN 1857-1719.
EXPORT metadate:
Google Scholar
Crossref
CERIF

DataCite
Dublin Core
Analele Ştiinţifice ale USMF „N. Testemiţanu”
Numărul 3(13) / 2012 / ISSN 1857-1719

Endocardita infecţioasă complicată cu insuficienţă cardiacă congestivă. Caz clinic

Pag. 19-22

Ceasovschih Alexandru, Grejdieru Alexandra, Grib Liviu, Grăjdieru Romeo, Tcaciuc Angela, Dolinţă Irina, Grib Andrei
 
Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie „Nicolae Testemiţanu“
 
Disponibil în IBN: 17 decembrie 2013


Rezumat

Infections endocarditis complicated with congestive cardiac insuficience. Clinical case Infections endocarditis (IE) is a severe septic disease in which the microbial graft affects the intact, native or prosthetic heart valves and other cardiac structures, causing structural damage and systemic embolism. The annual incidence ranges from 1.9 to 6.2 IE cases per 100,000 persons / year, with an increasing tendency in some new clinical variants. The most commonly met is the aortic valve - 40%. Cardiac complications have the highest risk, resulting in high mortality. Heart failure is the most common complication in IE, valvular damage caused by rupture of prosthetic or native valve cusps, infected chordae tendineae rupture, fistulas or prosthetic dehiscence, myocardial abscess, myocardial muscle rupture. In the development of heart failure in patients with IE are involved: valvular damage, septic myocardial damage, hemodynamic changes, rhythm and conduction disturbances and poliorganic impairment.

Endocardita infecţioasă (EI) este o maladie septică gravă, cu localizarea grefei microbiene pe valve intacte, native sau protezate şi pe alte structuri cardiace ce determină deteriorari structurale şi embolii sistemice. Incidenţa anuală a EI variază între 1,9–6,2 cazuri la 100.000 persoane/an, cu tendinţa de creştere în unele variante clinice noi. Cea mai afectată în EI este valva aortală – în 40%. Complicaţiile cardiace prezintă cel mai înalt risc şi conduc la o mortalitate înaltă. Insuficienţa cardiacă (IC) congestivă este complicaţia cea mai frecventă în EI, cauzată de deteriorările valvulare: perforarea cuspelor valvulare native sau protezate, ruptura cordajelor infectate, fistule sau dehiscenţe protetice, abcese miocardice, miocardită cu ruptura muschilor. În dezvoltarea IC la bolnavi cu EI sunt implicate mai multe mecanisme: deteriorarea valvulară, afectarea septică a miocardului, modificări hemodinamice, tulburari de conducere şi de ritm, şi afectarea poliorganică.