Introducere. Republica Moldova este o țară ex-sovietică, unde nivelul consumului de alcool este printre cele mai ridicate din lume [1]. Actualmente se subliniază rolul pe care farmaciștii îl pot juca în îmbunătățirea accesului la farmacoterapie bazată pe dovezi, precum și în promovarea educației privind medicația pacienților cu alcoolismul cronic [2]. Scopul lucrării. Studiul factorilor de risc, a manifestărilor clinice, consecințelor și metodelor contemporane de tratament a alcoolismului. Material și metode. S-a efectuat o selectare și analiză a surselor bibliografice din baza de date PubMed și din revistele de specialitate referitor la factorii de risc, consecințele și rolul farmacistului în medicația alcoolismului. Rezultate. Dependența de alcool cauzează morbiditate și mortalitate sporită care sunt asociate cu dereglări neurologice (episoade depresive, anxietate severă, insomnie, sinucidere și abuzul de alte droguri), cu apariția bolilor cardiovasculare, a cancerelor și a cirozei hepatice. Tratamentele farmacologice și comportamentale actuale pot ajuta pacienții să reducă consumul de alcool sau să faciliteze abstinența alcoolului și include trei componente principale, precum terapia sevrajului, detoxifierea și abolirea abstinenței prin utilizarea preparatelor medicamentoase: disulfiramul, naltrexona, acamprosatul etc. Unul de cele mai importante sarcini ai medicilor și farmaciștilor ar fi convingerea bolnavului să sisteze consumul de alcool nu numai pe perioada spitalizării, ci, pe cât posibil, pe termen lung, sau să adopte modelul de consum ocazional (în funcție de gravitatea bolilor concomitente cauzate de alcool, probleme psihice). În cercetările despre atitudinile farmaciștilor față de problemele legate de alcool au fost evaluate, folosind întrebări scurte de percepție a problemelor legate de alcool înainte de instruire și după intervenția scurtă. Farmaciștii cu atitudine pozitivă față de consumatorii de alcool au efectuat un număr mai mare de intervenții privind consumul de alcool și au avut o satisfacție sporită în muncă decât farmaciștii cu atitudini mai puțin pozitive. Concluzii: Rolul farmacistului crește în concepția îmbunătățirii rezultatelor farmacoterapiei pacienților cu alcoolism prin identificarea și evaluarea pacienților cu risc ridicat de abuz de alcool.