Scopul lucrării: evaluarea relaţiei dintre factorii socio-comportamentali din mediul familial şi afectarea prin carie dentară a copiilor de vârstă şcolară. În cadrul studiului de tip caz—martor au fost examinaţi clinic 82 de copii cu vârstele cuprise între 7 şi 12 ani. În lotul de cercetare (L1) au fost incluşi 41 de subiecţi afectaţi de carie dentară. Lotul martor (L0) a fost format din 41 de copii liberi de carie. S-au studiat indicii de experienţă carioasă. Factorii socio-comportamentali din mediul familial au fost colectaţi prin metoda chestionarului. Studiul a fost realizat în conformitate cu cerinţele etice. Analiza datelor obţinute a fost efectuată folosind teste parametrice şi non-parametrice a Software Excel şi Epi Info. Pentru a stabili dacă există asocieri între variabilele studiate s-a estimat coeficientul de corelaţie Spearman. S-au stabilit relaţiile pozitive, foarte puternice şi puternice dintre indicatorii de afectare prin carie dentară şi următorii factorii socio-comportamentali de risc din mediul familial: nivelul de educaţie a mamei (studii medii incomplete) ρ=0,86, p<0,01, lipsa verificării de părinţi a igienizării cavităţii orale (ρ=0,84, p<0,001), refuzul examenului preventiv şi tratamentului la stomatolog (ρ=0,79, p<0,01). Concluzii: identificarea factorilor socio-comportamentali de risc din mediul familial este relevant pentru crearea unor politici de sănătate care să se adreseze nevoilor populaţiei, cu stabilirea unei ierarhii a priorităţii îngrijirilor şi evaluarea surselor alocate pentru implementarea programelor de sănătate orală, realizarea tratamentului afecţiunilor stomatologice şi implementarea măsurilor preventive.

Objective: the assessment of the relationship between socio–behavioural factors in family environment and dental caries in school age children. In the case–control study, 82 children between the ages of 11 and 14 were clinically examined. In the research batch (L1) were included 41 subjects with dental caries. The control group (Lo) consisted of 41 children without caries. There were studied dental caries indices dental caries experience. Socio–behavioural factors in the family environment were collected using the questionnaire method. The analysis of the data achieved was performed using parametric and non–parametric tests of Excel Software and Epi Info. In order to determine if there are associations between the studied variables, the Spearman correlation coefficient has been valued. There were positive, strong and very strong correlations between the indicators of dental caries damage and the following factors: the mother’s level of education (incomplete secondary education) ρ=0.86, p<0.01, the parental check absence of oral hygiene (ρ=0.84, p<0.001), the preventive examination refusal and dental treatment (ρ=0.79, p<0.01). Conclusions: the establishment of socio–behavioural risk factors in the family environment is relevant to the creation of a health policy aimed at meeting the needs of the population, with the establishment of a hierarchy of care’s priority and evaluation of sources allocated for the implementation of oral hygiene programs, the achievement of dental diseases treatment and the implementation of preventive measures.