Biodiversity, abiotic, anthropological factors and peculiarities of acclimatization in fish farming – evolution and potential
Close
Conţinutul numărului revistei
Articolul precedent
Articolul urmator
258 2
Ultima descărcare din IBN:
2023-06-27 13:43
Căutarea după subiecte
similare conform CZU
639.3:574.6 (2)
Hunting. Fishing. Fish breeding (79)
General ecology and biodiversity (779)
SM ISO690:2012
BALACCI, Sergiu, BALAN, Ion, ROŞCA, Nicolae, BUZAN, Vladimir. Biodiversity, abiotic, anthropological factors and peculiarities of acclimatization in fish farming – evolution and potential . In: Oltenia - studii si comunicari stiintele naturii, 2022, nr. 2(38), pp. 92-99. ISSN 1454-6914.
EXPORT metadate:
Google Scholar
Crossref
CERIF

DataCite
Dublin Core
Oltenia - studii si comunicari stiintele naturii
Numărul 2(38) / 2022 / ISSN 1454-6914

Biodiversity, abiotic, anthropological factors and peculiarities of acclimatization in fish farming – evolution and potential

Biodiversitatea, factorii abiotici, antropologici și particularități de adaptare în piscicultură – evoluție și potențial

CZU: 639.3:574.6

Pag. 92-99

Balacci Sergiu, Balan Ion, Roşca Nicolae, Buzan Vladimir
 
Institute of Physiology and Sanocreatology
 
 
Disponibil în IBN: 19 ianuarie 2023


Rezumat

The paper presents the estimated results of the study and the characteristics of the fisheries sector (field) in the world and in the Republic of Moldova. It was ascertained that nearly 90% of the world's marine fish stocks have been found to be exploited, overexploited or depleted. Nearly 200 million jobs are linked to the fisheries sector. Global fishing in marine waters amounted to 80.4 million tons in 2019 and is dropping by 5.0% compared to 2018, but overall, the volume of fishing in marine waters continues to be stable in the last years. The share of fishing in freshwater, in the total global fishing production, remains around 13%. The fisheries sector has significantly expanded in the last decades, the production increased mostly from aquaculture which from 1990 until 2018 increased by + 527%. In 2019, it represented 48% of the total production of aquatic animals originated from fishing and aquaculture. The largest consumers of fish and fishery products in the world are the European Union, the United States and Japan. About 580 aquatic species are currently cultivated worldwide. The aquaculture production in EU is largely focused on a few species, of which the most important are mussels, salmon, sea bream, rainbow trout, perch, oysters and carp. In 2019, 89% of the total fishery and aquaculture production was used for human consumption, while 11% was meant for non-food products. 44% of fish intended for human consumption was in the form of fresh fish. The amount of inland fish that originated from aquaculture in the last 10 years, has increased by 1.7 times. Currently, the aquaculture production in the Republic of Moldova represents 25% of the value of the entire fish production consumed in the country. Although the potential of the fishery branch is double compared to the current one, it is not enough to satisfy the needs of the population anyway. Thus, the Republic of Moldova is and will continue to remain an importer of fishery products, especially those of marine origin. Although fish consumption per capita in the Republic of Moldova increased from 17.8 g/day (6.49 kg) in 2005 to 23.6 g/day (8.61 kg) in 2017, it is lower than the fish consumption per capita worldwide which in 2018 was 20.5 kg. The habitats of fish species are threatened by both anthropological and abiotic factors. It was estimated that the decline of ocean's health induced by the climate and unsustainable fishing, generated the danger of emptying the planet ocean from fish and it would cost the global economy USD 428 billion per year by 2050. In order to avoid an imminent economic crisis, the widespread devastation of communities, hunger and conflicts related to the resources in the coming decades, the health of oceans shall be restored and focus will be placed on building a fair and sustainable blue economy. For preventing a major catastrophe in the aquatic biodiversity, sustainable fish farming activities must be put into practice and mechanisms for the conservation of the gene pool and to maintain functional the animal reproduction must be developed and implemented.

În lucrare sunt prezentate rezultatele studiului de estimare și caracteristica sectorului piscicol în lume și în Republica Moldova. S-a constatat că aproape 90% din stocurile de pești marini din lume sunt exploatate, supraexploatate sau epuizate. Aproape 200 de milioane de locuri de muncă sunt legate de sectorul piscicol. Pescuitul mondial în apele marine a constituit 80,4 milioane de tone în anul 2019 și este în scădere cu 5,0% față de anul 2018, dar în general, volumul pescuitului în apă marină continuă să fie stabil în ultimii ani. Ponderea pescuitului în apă dulce în producția totală de pescuit la nivel global rămâne în jur de 13%. Sectorul piscicol s-a extins semnificativ în ultimele decenii, cea mai mare parte a creșterii producției a provenit din acvacultură care, din anul 1990 până în anul 2018, a crescut cu + 527%. În anul 2019 aceasta a reprezentat 48% din producția totală de animale acvatice provenite din pescuit și acvacultură. Cea mai mare piață de consum a peștilor și a produselor pescărești din lume este Uniunea Europeana, Statele Unite ale Americii și Japonia. Aproximativ 580 de specii acvatice sunt cultivate în prezent în întreaga lume. Producția de acvacultură din UE se concentrează în mare măsură pe câteva specii, cele mai importante fiind midii, somon, dorada, păstrăv curcubeu, biban, stridii și crap. În anul 2019, 89% din producția totală de pescuit și acvacultură a fost utilizată pentru consumul uman, 11% au fost destinate produselor nealimentare. 44% din pești destinați consumului uman a fost sub formă de pește proaspăt. Cantitatea de pește autohton provenit din acvacultură în ultimii 10 ani s-a mărit de 1,7 ori. În prezent producția de acvacultură în Republica Moldova constituie 25% din valoarea întregii producţii piscicole consumate în țară. Deși potențialul ramurii piscicole este dublu față de cel actual, oricum acesta nu este suficient pentru a îndestula necesitățile populației. Astfel, Republica Moldova este și va continua să rămână importatoare de produse piscicole în special a celor de origine marină. Cu toate că, consumul de pește per capita în Republica Moldova a crescut de la 17,8 g/zi (6,49 kg) în anul 2005, la 23,6 g/zi (8,61 kg) în anul 2017, acesta este inferior consumului de pește per capita la nivel mondial care în anul 2018 a constituit 20,5kg. Habitatele speciilor de pești sunt amenințate atât de factorii antropologici cât și de cei abiotici. Se estimează că scăderea sănătății oceanelor indusă de climă și pescuitul nesustenabil generează pericolul ca oceanul planetar să rămână fără pește și va costa economia globală 428 miliarde USD pe an până în anul 2050. Pentru a evita o criză economică iminentă, devastarea pe scară largă a comunităților, foamea și conflictele legate de resurse în următoarele decenii, trebuie să restabilim urgent sănătatea oceanelor și să ne concentrăm pe construirea unei economii albastre echitabile și durabile. Întru prevenirea unei catastrofe majore în biodiversitatea acvatică este necesar de a practica activități piscicole sustenabile și de a elabora și implementa mecanisme de conservare a fondului genetic și de menținere funcțională a reproducției animalelor.

Cuvinte-cheie
fish farming, biodiversity, environmental factors, conservation, sustainability,

piscicultură, biodiversitate, factori ambientali, conservare, sustenabilitate