Acest articol prezintă rezultatele microproiectului de cercetare „Studiul longitudinal și cantitativ al traducerilor literare din Republica Moldova (1958-2010)”, realizat de studentele Programului de master „Traducere și interpretare de conferință” în cadrul disciplinei „Traducere și interpretare literară”. Unul dintre principalele scopuri ale cercetării a fost de a reface catalogul și traseul traducerilor moldovenești din perioada de referință, despre care s-a scris foarte puțin sau selectiv în studiile naționale de specialitate. Rezultatele acestui recensământ, supuse segregării și interpretării statistice a datelor, au permis formularea unor observații de ordin literar, sociologic și culturologic. Metodele de analiză cantitativă au permis reconstituirea traseului evolutiv al traducerilor moldovenști în etapele sale de emergență, înflorire și decădere. Intențiile proiectului nu au vizat calitatea traducerilor, variantele traducerilor sau soluțiile estetice găsite de traducători, care constituie tot atâtea puncte de pornire pentru un proiect mai amplu și mai ambițios. Scopului de a contura o schiță a domeniului traductiv autohton i se subsumează încercarea de a înțelege configurația specifică a identității noastre culturale și intelectuale.

This article presents the results of micro-project research “The longitudinal and quantitative study of literary translations in the Republic of Moldova (1958-2010)", led by students of the Master's Degree Programme "Conference Translation and Interpretation" within the discipline "Literary Translation and Interpretation". One of the main research’s objectives was to reconstruct the catalogue and the route of the Moldovan translations from the reference period, whereof hardly or selective was written in the national specialized studies. The results of this census, subjected to segregation and statistical interpretation of the data, allowed the creation of literary, sociological and cultural observations. The methods of quantitative analysis certified the reconstruction of Moldovan translations’ evolutionary path in its stages of emergence, blooming and decline. The project’s intentions did not concern the quality and the alternatives of the translations, or the aesthetic solutions generated by the translators, which constitute as many starting points for a greater and more ambitious project. In order to outline a sketch of the local translation field, the attempt to understand the specific configuration of our cultural and intellectual identity is included.