Savantul român Ovidiu Bădina a publicat mai mult de 300 de lucrări în domeniul sociologiei, filozofiei, istoriei, muzeologiei. La începutul activității sale de cercetare, a fost preocupat și de problema instituției muzeale. Unul dintre cele mai importante studii îl publică în 1966 în Revista muzeelor (București). Este vorba de Dimitrie Gusti și Muzeul satului românesc. Autorul analizează etapele creării Muzeului satului, subliniind că „în 1928 s-a organizat, într-una din sălile de clasă ale școlii din comuna Fundul Moldovei, cel dintâi muzeu, rezultat din acțiunile inițiate de Gusti; primul muzeu deschis publicului, cu colecții din satele Nerej și Fundul Moldovei, s-a deschis în sala Seminarului de sociologie din București, prima participare românească pe această temă a avut loc la Expoziția internațională din Barcelona, unde standul românesc a căpătat medalia de aur”. El prezintă concepția lui D. Gusti, care percepea, vedea Muzeul Satului ca pe un muzeu sociologic, și nu etnografic. Ovidiu Bădina își pune întrebarea: S-a realizat, oare, prin Muzeul satului românesc ceea ce a intenționat D. Gusti? – și răspunde: „În cea mai mare – da. Au fost aduse case și gospodării întregi, așa cum s-au constituit ele de-a lungul deceniilor, reflectând stări social-economice caracteristice pentru secole, bogăția și sărăcia, dar și priceperea și migala, gustul artistic și dragostea de frumos și util a celor ce trudeau la munte, deal și câmpie. Nu s-a putut construi însă alături de Muzeul satului, așa cum s-a preconizat, un sat-model, ceea ce ar trebui să fie satul românesc”. O. Bădina considera că Muzeul satului românesc este unic în felul său, el ne va da posibilitatea să avem mereu un jalon de comparație concludentă cu schimbările calitative ce le-a suferit satul nostru. Peste ani și ani, va fi, poate, cel mai autentic și mai convingător document istoric, ce va demonstra un salt pe care Gusti și colaboratorii săi nu l-au bănuit. În perioada anilor 1991-1999, a activat la Chișinău, aici a creat un Institut de cercetări sociale aplicative – Institutul Național de Sociologie al Republicii Moldova. Ca director al acestui institut, a organizat și condus numeroase cercetări sociologice în diferite domenii ale economiei; a investigat și analizat diverse fenomene sociale și politice din republică, elaborând și măsuri pentru acțiuni practice. A inițiat și a tutelat reuniuni științifice la Chișinău și București, cicluri de dezbateri, mese rotunde cu participarea membrilor guvernului, a oamenilor de știință și cultură de pe ambele maluri ale Prutului. Cercetările sociologice ale lui Ovidiu Bădina în Basarabia au fost multiple și variate. Dintre toate evidențiem cercetarea publicului muzeal, în mod special. investigația sociologică, concepută în noiembrie-decembrie 1998 și realizată în martie-iunie 1999 de o echipă de colaboratori ai muzeelor din Chișinău, sub îndrumarea profesorului Ovidiu Bădina. A fost o cercetare actuală și necesară pentru definirea strategiei dezvoltării continue a instituțiilor muzeale. A fost prima cercetare a calității publicului muzeal în cei 110 ani de existență a muzeografiei basarabene, a relației muzeu – public.