Introducere: Mulți pacienți cu defecte complexe ale scalpului şi craniului, pot beneficia de reconstrucția scalpului utilizând lamboul trapezoid, reducând astfel morbiditatea locului donator. Lamboul trapez a fost raportat pentru prima dată de către Nakajima şi Fujino în 1984. Acesta a fost iniţial descris ca un lambou musculo-cutanat sau muscular, și a fost, de asemenea folosit ca un lambou liber. Alimentarea cu sânge a mușchiului trapez şi pielii, este în principal din ramurile superficiale și descendenţă ale arterei cervicale transversale, precum și din artera occipitală. Lucrarea prezintă cazul clinic al unei femei de 65 de ani, care a fost diagnosticată cu un cancer scuamocelular keratinizant occipital, cu distrucție osoasă și invazia sinusului confluens și transvers venos pe stânga, a suportat ablația tumorii extra-intracraniene occipitale. Se adresează la clinica noastră cu un defect masiv de 10 pe 18 cm. După efectuarea planningului operator, am hotărît rezolvarea cazului prin plastia vascularizată a defectului regiunii occipitale cu lambou insular de muşchi trapez bazat distal. Concluzii: Decizia cu privire la alegerea tehnicii reconstructive trebuie luată ținând cont de consecințele acestuia asupra structurilor anatomice afectate (osoase şi vasculare), de antecedentele personale patologice, de leziunile preexistente la nivelul zonei donatoare.

Introduction: Many patients with complex scalp and skull defects can benefit from scalp reconstruction using the trapezius muscle flap, reducing the morbidity of the donor site. The trapezius flap was first reported by Nakajima and Fujino in 1984. It was originally described as a myocutaneous or muscle flap, and it has also been used as a free flap. The blood that supplies the trapezius muscle and the skin is mainly from the superficial and descending branches of the transverse cervical artery as well as the occipital artery. This work presents the clinical case of a 65-year-old woman who was diagnosed with occipital squamous cell carcinoma with bone destruction and invasion to confluence sinus and left transverse venous sinus that has undergone the occipital extra-intracranial tumor removal. She addresses to our clinic with a massive defect of 10 by 18 cm. After making the operative planning, we decided to solve the case with distally-based trapezius muscle flap. Conclusions: The decision of the reconstructive technique should be taken into account with regarding to its consequences on the affected anatomical structures, the personal pathological antecedents and preexisting lesions at the level of the donor area