| Articolul precedent |
| Articolul urmator |
 |
 215 4 |
| Ultima descărcare din IBN: 2024-04-15 23:45 |
 SM ISO690:2012TRIFAN, Aurelia. Caricatura jurnalistică în creația graficianului Dumitru Trifan. In: Studii culturale, Ed. 4, 28 septembrie 2022, Chişinău. Chişinău: Institutul Patrimoniului Cultural; Biblioteca Municipală „B.P. Hasdeu”, Filiala de Arte „Tudor Arghezi”, 2022, Ediţia 4, p. 43. ISBN 978-9975-84-165-8. |
| EXPORT metadate: Google Scholar Crossref CERIF DataCite Dublin Core |
| Studii culturale Ediţia 4, 2022 |
||||||
|
Simpozionul "Simpozionul naţional de studii culturale :" 4, Chişinău, Moldova, 28 septembrie 2022 | ||||||
|
||||||
| Pag. 43-43 | ||||||
|
||||||
 Descarcă PDF |
||||||
| Rezumat | ||||||
Absolvent al Școlii Republicane de Pictură din Chișinău „Ilia Repin”, artistul plastic Dumitru Trifan excelează în domeniul caricaturii pe parcursul a trei decenii la rând. În 1966 este angajat la săptămânalul „Cultura” – una din cunoscutele publicații în istoria presei naționale, implicându-se treptat în viața socială de pe poziția de formator de opinie. Transmiterea unui mesaj ușor de înțeles printr-o singură imagine ajunge să fie preocupare cotidiană și începutul practicârii caricaturii jurnalistice: evidențierea trăsăturilor și a comportamentelor caracterelor din viața publică și ridiculizarea acestora. În 1977, odată cu fondarea unei noi publicații – „Literatura și Arta” – Dumitru Trifan este numit redactor artistic al acesteia, iar cei 20 de ani de muncă în cadrul hebdomadarului național de cultură (1977–1997) pot fi considerați cei mai prodigioși din viața plasticianului. Grafica satirică, prin intermediul căreia etalează cu sârguință și talent o gamă largă de subiecte, relevă diverse manifestări umane. Pictorul depune mult efort în căutarea unui procedeu corespunzător pentru a reda tensiunea dramatică a relaţiilor dintre oameni, exprimarea sentimentelor și a atmosferei psihologice. În contextul renaşterii naţionale în RSSM (1988–1991) el este recunoscut drept „caricaturistul nr. 1”. Artistul plastic reflectă în grafica satirică apogeul stărilor de conflict al evenimentelor produse ca urmare a luptei pentru afirmarea identităţii naţionale. Datorită desenelor biciuitoare, găzduite de paginile săptămânalului „Literatura și Arta”, artistul se face cunoscut publicului larg. În 1980, la editura „Literatura artistică” apare prima sa carte de „desene cu haz”, întitulată „99 desene umoristice”. Situațiile comice, în care nimeresc multiple personaje, dezvăluie comoara sapiențială dăruită omului. Altfel spus, caricatura asigură o formă simplă de acces spre înțelepciune. Din acest punct de vedere, Dumitru Trifan a fost un harnic explorator al filonului umoristic, scoțând la iveală diverse aspecte de natură ironică sau moralizatoare. |
||||||
|
Dublin Core Export
<?xml version='1.0' encoding='utf-8'?> <oai_dc:dc xmlns:dc='http://purl.org/dc/elements/1.1/' xmlns:oai_dc='http://www.openarchives.org/OAI/2.0/oai_dc/' xmlns:xsi='http://www.w3.org/2001/XMLSchema-instance' xsi:schemaLocation='http://www.openarchives.org/OAI/2.0/oai_dc/ http://www.openarchives.org/OAI/2.0/oai_dc.xsd'> <dc:creator>Trifan, A.</dc:creator> <dc:date>2022</dc:date> <dc:description xml:lang='ro'><p>Absolvent al Școlii Republicane de Pictură din Chișinău „Ilia Repin”, artistul plastic Dumitru Trifan excelează în domeniul caricaturii pe parcursul a trei decenii la rând. În 1966 este angajat la săptămânalul „Cultura” – una din cunoscutele publicații în istoria presei naționale, implicându-se treptat în viața socială de pe poziția de formator de opinie. Transmiterea unui mesaj ușor de înțeles printr-o singură imagine ajunge să fie preocupare cotidiană și începutul practicârii caricaturii jurnalistice: evidențierea trăsăturilor și a comportamentelor caracterelor din viața publică și ridiculizarea acestora. În 1977, odată cu fondarea unei noi publicații – „Literatura și Arta” – Dumitru Trifan este numit redactor artistic al acesteia, iar cei 20 de ani de muncă în cadrul hebdomadarului național de cultură (1977–1997) pot fi considerați cei mai prodigioși din viața plasticianului. Grafica satirică, prin intermediul căreia etalează cu sârguință și talent o gamă largă de subiecte, relevă diverse manifestări umane. Pictorul depune mult efort în căutarea unui procedeu corespunzător pentru a reda tensiunea dramatică a relaţiilor dintre oameni, exprimarea sentimentelor și a atmosferei psihologice. În contextul renaşterii naţionale în RSSM (1988–1991) el este recunoscut drept „caricaturistul nr. 1”. Artistul plastic reflectă în grafica satirică apogeul stărilor de conflict al evenimentelor produse ca urmare a luptei pentru afirmarea identităţii naţionale. Datorită desenelor biciuitoare, găzduite de paginile săptămânalului „Literatura și Arta”, artistul se face cunoscut publicului larg. În 1980, la editura „Literatura artistică” apare prima sa carte de „desene cu haz”, întitulată „99 desene umoristice”. Situațiile comice, în care nimeresc multiple personaje, dezvăluie comoara sapiențială dăruită omului. Altfel spus, caricatura asigură o formă simplă de acces spre înțelepciune. Din acest punct de vedere, Dumitru Trifan a fost un harnic explorator al filonului umoristic, scoțând la iveală diverse aspecte de natură ironică sau moralizatoare.</p></dc:description> <dc:source>Studii culturale (Ediţia 4) 43-43</dc:source> <dc:title>Caricatura jurnalistică în creația graficianului Dumitru Trifan</dc:title> <dc:type>info:eu-repo/semantics/article</dc:type> </oai_dc:dc>
|
|
|
