În viața artistică a Basarabiei scenografia își face apariția destul de târziu, după 1918, fiind necunoscută anterior și lipsind complet informațiile la acest capitol. Cunoaștem doar că la Chișinău au existat activități teatrale și până la 1918 cu apariții sporadice ale teatrelor de amatori sau sosite în turnee. Inaugurarea Teatrului Național din Chișinău la 6 octombrie 1921 și a stagiunilor teatrale au decurs anevoios, până la numirea în funcția de director al Teatrului a lui Ludovic Dauș, care a angajat în calitate de scenografi pe profesorul Auguste Baillayre și studenții acestuia-Theodor Kiriacoff și Boris Nesvedov. Cert este faptul că anume Auguste Baillayre a fost inițiatorul și fondatorul scenografiei din perioada modernă a Basarabiei, contribuind şi la constituirea şcolii de scenografie basarabeană. Datorită lui Auguste Baillayre în Basarabia se afirmă în acest domeniu Theodor Kiriacoff, Boris Nesvedov, Elena Barlo, Maria Starcevschi, Elisabeth Ivanovsky, Natalia Brăgalia și mulți alții, care și-au adus aportul în constituirea scenografiei moderne românești. Operele păstrate în colecțiile muzeului demonstrează atracția pictorilor prin originalitatea tratării și influența tendințelor artei europene. Tratate întro variantă constructivistă, schițele de costum, cortinele și ambianța scenelor, create de pictorii basarabeni, au fost prezente la spectacolele teatrale din Chișinău, Iași și București, la Craiova, dar și în capitalele Europei de Vest.