Infecţia ocultă virală hepatică b în asociere cu astmul bronşic
Close
Conţinutul numărului revistei
Articolul precedent
Articolul urmator
1140 11
Ultima descărcare din IBN:
2022-11-12 13:07
SM ISO690:2012
CHIRVAS, Elena. Infecţia ocultă virală hepatică b în asociere cu astmul bronşic. In: Analele Ştiinţifice ale USMF „N. Testemiţanu”, 2011, nr. 3(12), pp. 199-204. ISSN 1857-1719.
EXPORT metadate:
Google Scholar
Crossref
CERIF

DataCite
Dublin Core
Analele Ştiinţifice ale USMF „N. Testemiţanu”
Numărul 3(12) / 2011 / ISSN 1857-1719

Infecţia ocultă virală hepatică b în asociere cu astmul bronşic

Pag. 199-204

Chirvas Elena
 
Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie „Nicolae Testemiţanu“
 
Disponibil în IBN: 16 decembrie 2013


Rezumat

Occult hepatitis B virus infection in association with asthma bronchiale Occult HBV infection is a clinical entity characterised by the detection or the absence of HBV-DNA in serum and/or the detection of HBV-DNA in liver without appreciation of hepatitis B surface antigen (HBsAg) [21]. Occult HBV infection has been described not only in patients who have resolved an acute or chronic HBV infection but also in patients without any serological markers of a past HBV infection. Occult HBV may impact in several different clinical context, including and its acute reactivation when an immunosuppressive status occurs. There is little information about extrahepatic manifestations of occult HBV infection. Low levels of HBV replication have been detected in a number of extrahepatic tissues, including peripheral blood mononuclear cells, raising the possibility that serum HBV DNA in occult hepatitis B infection reflects non-hepatic replication, as in lymph nodes, kidney, heart, thyroid, pancreas, lung [13,14,19]. Our study resulted in a high frequency of occult hepatitis B virus infection with asthma.

Infecţia ocultă HBV este o entitate clinică caracterizată prin detectarea sau absenţa ADN HBV în ser şi/sau detectarea ADN HBV în ficat în lipsa aprecierii antigenului hepatic B de suprafaţă (HBsAg) [21]. Infecţia ocultă HBV a fost descrisă nu numai la pacienţii care s-au vindecat după o infecţie acută sau cronică HBV, dar de asemenea la pacienţii fără careva markeri serologici a unei infecţii HBV suportate. Infecţia ocultă HBV poate avea impact în unele contexte clinice diferite, incluzând şi reactivarea sa acută, când apare un statut imunodepresiv. Există puţină informaţie despre manifestările extrahepatice ale infecţiei oculte HBV. Nivelele scăzute ale replicării HBV au fost detectate într-un şir de ţesuturi extrahepatice, incluzând celulele mononucleare ale sâgelui periferic, crescând posibilitatea ca ADN HBV din ser în infecţia ocultă HBV să reflecte replicarea non-hepatică, precum în nodulii limfatici, rinichi, inimă, glanda tiroidă, pancreas, pulmon [13,14,19] Studiul nostru a apreciat o frecvenţă înaltă a asocierii infecţiei virale hepatice B cu astmul bronşic.