Subiectul abordat expune unele considerații privind cultura muzicală din Basarabia secolului al XIX-lea, consemnate în documente literate, care provin din exterior. Grila analitică se bazează pe informațiile relatate de observatorii străini – militari, ambasadori, istorici, biografi, memorialiști ș.a. În extrasele din sursele studiate evidențiem fluența manifestărilor muzicale în perioada temporală de care ne ocupăm, dominantele și purtătorii, unele fațete ale acestora, care, pe măsura înaintării către veacul următor, se vor modifica ca formă și conținut, prefigurând un traseu evolutiv, care va crea premise pentru afirmarea profesionalismului în arta sonoră basarabeană. Aducem, de asemenea, în discuție intensificarea dialogului artistic cu spațiul cultural european, confluențele și influențele benefice ale acestuia. Este adevărat însă că, în descrierile lor, cei care vizitează cu diferite ocazii Basarabia fixează, în special, date despre prezența muzicii în centrul administrativ al provinciei și diversitatea ei. Totuși, aceste însemnări nu sunt suficiente pentru a reda complexitatea vieții muzicale în întreg spațiul din stânga Prutului. Demersul interpretativ îmbină elemente de noutate, aducând în atenție dimensiunea valorică și istorică a muzicii naționale și, în același timp, face unele completări privind trecutul artistic din țara noastră, cu intenția de a pune în circuitul științific documente puțin sau deloc cunoscute cititorului. În acest sens, considerațiile finale se referă la rădăcinile artei sonore din Basarabia și continuitatea ei în spațiul de referință. Concluziile propuse pot servi, eventual, ca suport pentru viitoare aprofundări ale subiectului studiat.