Valorificarea reziduurilor agro-industriale prin fertilizarea unei culturi de salată
Close
Articolul precedent
Articolul urmator
418 33
Ultima descărcare din IBN:
2024-03-25 10:31
SM ISO690:2012
TELIBAN, Gabriel-Ciprian, MIHALACHE, Gabriela, STOLERU, Vasile, POPA, Lorena-Diana, PATRAȘ, Antoanela. Valorificarea reziduurilor agro-industriale prin fertilizarea unei culturi de salată. In: The closing conference of the Intelligent valorisation of agro-food industrial wastes project, 2SOFT/1.2/83, 24 februarie 2022, Chişinău. Chişinău: 2022, p. 33. ISBN 978-9975-3464-6-7.
EXPORT metadate:
Google Scholar
Crossref
CERIF

DataCite
Dublin Core
The closing conference of the Intelligent valorisation of agro-food industrial wastes project, 2SOFT/1.2/83 2022
Conferința "Intelligent Valorisation of Agro-Food Industrial Wastes"
Chişinău, Moldova, 24 februarie 2022

Valorificarea reziduurilor agro-industriale prin fertilizarea unei culturi de salată


Pag. 33-33

Teliban Gabriel-Ciprian1, Mihalache Gabriela1, Stoleru Vasile1, Popa Lorena-Diana2, Patraș Antoanela1
 
1 Universitatea de Ştiinţele Vieţii "Ion Ionescu de la Brad" din Iaşi,
2 Staţiunea de Cercetare-Dezvoltare Agricolă Secuieni
 
Disponibil în IBN: 9 martie 2022


Rezumat

Utilizarea deșeurilor organice în agricultură, prin compostarea prealabilă a acestora, constituie o bună opțiune de gestionare a cantităților mari de deșeuri generate de prelucrarea agroindustrială a legumelor. În acest context, scopul acestei lucrări îl reprezintă evaluarea efectului aplicării diferitelor tipuri de compost, obținut din deșeuri organice vegetale rezultate în urma prelucrării industriale a diferitelor specii legumicole, asupra unei culturi de salată. Experiențele derulate în perioada 2020-2021, la Universitatea pentru Științele Vieții ”Ion Ionescu de la Brad” din Iași, ferma V. Adamachi au fost de tip bifactorial, cei doi factori luați în studiu fiind reprezentați de Tipul de compost, respectiv specia de la care s-a prelevat reziduurile vegetale pentru compostare (morcov, sfeclă roșie, ceapă, varză, fructe de ardei și de pătlăgele vinete) și Cantitatea de compost, respectiv, proporția utilizată la pregătirea amestecului nutritiv în care a fost repicat răsadul de salată: 15% compost + 85% turbă și 30% compost + 70% turbă. Rezultatele de producție ale variantelor experimentale fertilizate cu compost au fost comparate cu o variantă martor la care substratul utilizat pentru producerea răsadului a fost constituit doar din turbă. Utilizarea compostului la pregătirea substratului a determinat creșterea producției, cele mai bune rezultate, cu diferențe semnificative față de martor, fiind înregistrate în cadrul variantelor unde am folosit compost obținut din deșeurile de sfeclă roșie (243.33 g/căpățână de salată). Cantitatea de compost utilizată a determinat sporuri de producție cu diferențe semnificative comparativ cu varianta nefertilizată, respectiv 61.5% pentru varianta cu 30%compost și 53,1%pentru varianta cu 15% compost. În cadrul combinației dintre cei doi factori experimentali, cea mai bună producție a fost obținut în cadrul variantei fertilizată cu compost din sfeclă roșie in proporție de 30%. Utilizarea compostului la pregătirea substratului a determinat sporuri de producție la toate variantele, mai mici sau mai mari, cu diferențe semnificative comparativ cu varianta nefertilizată. Utilizarea deșeurile industriale agroalimentare (din fructe și legume), prin compostare, poate reprezenta o alternativă la fertilizarea organică a culturilor legumicole.

Cuvinte-cheie
deșeuri vegetale agro-industriale, valorificare inteligentă, compost, producții, salată

Dublin Core Export

<?xml version='1.0' encoding='utf-8'?>
<oai_dc:dc xmlns:dc='http://purl.org/dc/elements/1.1/' xmlns:oai_dc='http://www.openarchives.org/OAI/2.0/oai_dc/' xmlns:xsi='http://www.w3.org/2001/XMLSchema-instance' xsi:schemaLocation='http://www.openarchives.org/OAI/2.0/oai_dc/ http://www.openarchives.org/OAI/2.0/oai_dc.xsd'>
<dc:creator>Teliban, G.</dc:creator>
<dc:creator>Mihalache, G.</dc:creator>
<dc:creator>Stoleru, V.</dc:creator>
<dc:creator>Popa, L.</dc:creator>
<dc:creator>Patraș, A.</dc:creator>
<dc:date>2022</dc:date>
<dc:description xml:lang='ro'><p>Utilizarea deșeurilor organice &icirc;n agricultură, prin compostarea prealabilă a acestora, constituie o bună opțiune de gestionare a cantităților mari de deșeuri generate de prelucrarea agroindustrială a legumelor. &Icirc;n acest context, scopul acestei lucrări &icirc;l reprezintă evaluarea efectului aplicării diferitelor tipuri de compost, obținut din deșeuri organice vegetale rezultate &icirc;n urma prelucrării industriale a diferitelor specii legumicole, asupra unei culturi de salată. Experiențele derulate &icirc;n perioada 2020-2021, la Universitatea pentru Științele Vieții &rdquo;Ion Ionescu de la Brad&rdquo; din Iași, ferma V. Adamachi au fost de tip bifactorial, cei doi factori luați &icirc;n studiu fiind reprezentați de Tipul de compost, respectiv specia de la care s-a prelevat reziduurile vegetale pentru compostare (morcov, sfeclă roșie, ceapă, varză, fructe de ardei și de pătlăgele vinete) și Cantitatea de compost, respectiv, proporția utilizată la pregătirea amestecului nutritiv &icirc;n care a fost repicat răsadul de salată: 15% compost + 85% turbă și 30% compost + 70% turbă. Rezultatele de producție ale variantelor experimentale fertilizate cu compost au fost comparate cu o variantă martor la care substratul utilizat pentru producerea răsadului a fost constituit doar din turbă. Utilizarea compostului la pregătirea substratului a determinat creșterea producției, cele mai bune rezultate, cu diferențe semnificative față de martor, fiind &icirc;nregistrate &icirc;n cadrul variantelor unde am folosit compost obținut din deșeurile de sfeclă roșie (243.33 g/căpăț&acirc;nă de salată). Cantitatea de compost utilizată a determinat sporuri de producție cu diferențe semnificative comparativ cu varianta nefertilizată, respectiv 61.5% pentru varianta cu 30%compost și 53,1%pentru varianta cu 15% compost. &Icirc;n cadrul combinației dintre cei doi factori experimentali, cea mai bună producție a fost obținut &icirc;n cadrul variantei fertilizată cu compost din sfeclă roșie in proporție de 30%. Utilizarea compostului la pregătirea substratului a determinat sporuri de producție la toate variantele, mai mici sau mai mari, cu diferențe semnificative comparativ cu varianta nefertilizată. Utilizarea deșeurile industriale agroalimentare (din fructe și legume), prin compostare, poate reprezenta o alternativă la fertilizarea organică a culturilor legumicole.</p></dc:description>
<dc:source>The closing conference of the Intelligent valorisation of agro-food industrial wastes project, 2SOFT/1.2/83 () 33-33</dc:source>
<dc:subject>deșeuri vegetale agro-industriale</dc:subject>
<dc:subject>valorificare inteligentă</dc:subject>
<dc:subject>compost</dc:subject>
<dc:subject>producții</dc:subject>
<dc:subject>salată</dc:subject>
<dc:title>Valorificarea reziduurilor agro-industriale prin fertilizarea unei culturi de salată</dc:title>
<dc:type>info:eu-repo/semantics/article</dc:type>
</oai_dc:dc>