Revista „Femeia Moldovei, a fost fondată în anul 1951 în calitate de „jurnal politic-obștesc și artistic-literar”. Misiunea revistei era cea de a promova emanciparea femeii în stil bolșevic-comunist. Pe paginile primului număr al revistei din anul 1951, însăși apariția acesteia era prezentată ca manifestare a „grijii staliniste față de femeia moldovancă”. Revista promova ideea eliberării femeii muncitoare și a implicării sale în procesul de muncă pentru cauza comunismului. Egalitatea de gen, promovată pe paginile revistei, consta, printre altele, și în egalitatea la locul de muncă, în implicarea egală în procesele de producție la fabrici, uzine și în colhozuri. Era promovată atât emanciparea femeii, cât și implicarea sa plenară în procesele social-economice, politice și culturale ale societății sovietice și în construcția comunismului – valorificarea maximă a resurselor umane pentru necesitățile puterii sovietice. Pe lângă rolurile sociale, atribuite femeii de puterea sovietică, sarcina de a naște și a educa copii rămânea, totuși, în vigoare. Acestui rol i se acorda atenție mai mică pe paginile revistei, fiind vehiculată idea că implicarea în construcția comunismului este mai importantă și că femeia trebuie să se elibereze de responsabilitățile casnice și de cea a creșterii nemijlocite a copiilor, de aceștia urmând să aibă grijă statul sovietic. Se menționa că Statul sovietic „are o deosebită grijă” de educația copiilor (prin instituțiile specializate: creșe, grădinițe, școli, organizații de pionieri). Sunt menționate succesele femeilor la locul de muncă, precum și meritul grădinițelor în susținerea femeilor pentru a atinge succesul în producție. Cu toate acestea, conform ideii preconcepute a ideologiei comuniste, care stătea la baza activității revistei „Femeia sovietică trebuia să educe copii sovietici”. Educația copiilor, se menționa pe paginile revistei, trebuia să fie în spirit communist. Obiectivele educației comuniste a copiilor erau: „ridicarea productivității muncii, dragostea de muncă, întărirea proprietății obștești, dezvoltarea colectivismului, dragostea față de patria socialistă”. Sfaturile pedagogice, oferite mamelor, erau îmbinate cu cele propagandistice de educație ateistă. Părinții, conform revistei, trebuiau, în general, să contribuie la educația copiilor în spiritul valorilor comuniste – să educe cetățeni sovietici.