Introducere. Infecţia cu virusul hepatitic C reprezentă o problemă majoră de sănătate publică. Preparatele antivirale cu acţiune directă au revoluţionat tratamentul infecţiei cu VHC, în special pentru pacienţii cu ciroză hepatică. Asocierea acestor preparate cu Ribavirin au demonstrat rate înalte de răspuns virusologic susţinut inclusiv la pacienţii cu ciroză hepatică. Scopul acestui studiu a fost evaluarea eficacităţii terapeutice a combinaţiei Sofosbuvir și Daclatasvir cu / fără Ribavirin în ciroza hepatică cu virusul hepatitic C. Material și metode. Au fost examinaţi 78 de pacienţi cu ciroză hepatică cu virus hepatitic C stadiul Child-Pugh A, B și C. În funcţie de schema de tratament administrată, pacienţii au fost repartizaţi în două loturi: I lot – Sofosbuvir și Daclatasvir în asociere cu Ribavirin timp de 12 săptămani și al II-lea lot – Sofosbuvir și Daclatasvir fără Ribavirin timp de 24 săptămâni. Pacienţii au fost monitorizaţi clinic, paraclinic și virusologic la iniţierea terapiei, pe toată perioada tratamentului și 6 luni după finisarea terapiei antivirale. Rezultate. Repartiţia pacienţilor în funcţie de schema de tratament: Sofosbuvir/Daclatasvir cu Ribavirin – 40 (51,2%) pacienţi, Sofosbuvir/Daclatasvir fără Ribavirin – 38 (48,7%). Vârsta medie a pacienţilor în I lot a constituit 59,4 ± 8,8, iar în lotul II – 58,0 ± 9,3 ani. Repartiţia în funcţie de genotip: 1b –70 (89,7%) pacienţi, genotipul 2 – 1 (1,28%) pacient, genotipul 3 – 4(5,1%) pacienţi, cu genotip neidentificat – 3 (3,8%) pacienţi. După stadializarea Child-Pugh repartizarea a fot următoarea: Child-Pugh A – 39 (50 %) pacienţi, B – 33 (42,3%), C – 6 (7,6%). Experienţă de tratament antiviral în antecedente au avut 9 (11,5%) pacienţi, 69 (88,4%) – naivi. Repartizarea pacienţilor după stadiul de fibroză apreciat prin Fibroscan a fost: stadiul F3 (înregistrat la 6 (7,6%) pacienţi, stadiul F4 – 72 (92,3%). La 6 luni de la finisarea terapiei s-a constat o ameliorare a fibrozei hepatice în ambele loturi. După o lună de tratament doza de Ribavirin a fost redusă cu 200 mg (1 tabletă) la 8 (20%) pacienţi și la 6 (15%) a fost înterupt tratamentul cu Ribavirin. La două luni de tratament, doza de Ribavirin a fost redusă la 5 (12,5%) pacienţi. Doza completă de Ribavirin au urmat 32 (80%) pacienţi. Răspunsul biochimic s-a obţinut în ambele loturi, profilul transaminazelor îmbunătăţindu-se la sfârșitul tratamentului. Răspuns virusologic susţinut a fost la 73 (93,5%) de pacienţi, eșec la tratament – la 5 (6,4%) pacienţi. Concluzii. Schemele care conţin Sofosbuvir și Daclatasvir cu / fără Ribavirin, au prezentat rezultate promiţătoare și sunt o opţiune bună de tratament în ciroza hepatică cu virus hepatitic C. Tratamentul, în ansamblu, a fost bine t

Introduction. Infection with hepatitis C virus is a major public health problem. Direct-acting antiviral remedies have revolutionized the treatment of HCV infection, especially for patients with liver cirrhosis. The association of these preparations with Ribavirin demonstrated high rates of virological response sustained also in patients with hepatic cirrhosis. The purpose of this study was to assess the therapeutic efficacy of the combination of Sofosbuvir and Daclatasvir with/without Ribavirin in cirrhosis with hepatitis C virus. Material and methods. There were examined 78 patients with cirrhosis with hepatitis C virus the Child-Pough score A, B and C. Depending on the treatment scheme administered, patients were divided into two lots: Ist lot – Sofosbuvir and Daclatasvir in association with Ribavirin for 12 weeks and IInd lot – Sofosbuvir and Daclatasvir without Ribavirin for 24 weeks. Patients were clinically, paraclinically and virologically monitored at the initiation of therapy, throughout the treatment period and 6 months after finishing the antiviral therapy. Results. Patient distribution by treatment scheme: Sofosbuvir / Daclatasvir with Ribavirin – 40 (51,2%) patients, Sofosbuvir / Daclatasvir without Ribavirin – 38 (48,7%). The mean age of patients in the Ist lot was 59,4 ± 8,8 years and in lot II – 58,0 ± 9.3 years. Genotype distribution: 1b –70 (89,7%) patients, genotype 2 – 1 (1,28%) patients, genotype 3 – 4 (5,1%) patients, unidentified genotype – 3 (3,8%) patients. After the Child-Pough Scoring the distribution was as follows: Child-Pough A – 39 (50%) patients, B – 33 (42,3%), C – 6 (7,6%). The experience of antiviral treatment priorly had 9 (11,5%) patients, 69 (88,4%) naïve. The distribution of patients according to fibrosis stage, Fibroscanassessed was: F3 stage (recorded in 6 (7,6%) patients, F4 stage – 72 (92,3%). At 6 months after finishing the therapy, there was noted an improvement in liver fibrosis in both lots. After one month of treatment the dose of Ribavirin was reduced by 200 mg (1 tablet) to 8 (20%) patients and in 6 (15%) the treatment with Ribavirin was interrupted. At two months of treatment the dose of Ribavirin has been reduced to 5 (12,5%) patients. The full dose of Ribavirin was followed by 32 (80%) patients. The biochemical response was obtained in both lots, the transaminase profile improved at the end of the treatment. Sustained virological response was in – 73 (93,5%) patients, treatment failure in – 5 (6,4%) patients. Conclusions. The schemes containing Sofosbuvir and Daclatasvir with/without Ribavirin have shown promising results and are a good option for treatment in liver cirrhosis with hepatitis C virus. The treatment as a whole has been well tolerated and no disruption of antiviral therapy has occurred.