Conţinutul numărului revistei |
Articolul precedent |
Articolul urmator |
567 20 |
Ultima descărcare din IBN: 2024-01-10 19:28 |
Căutarea după subiecte similare conform CZU |
39(=214.58)(439)(091) (1) |
Cultural anthropology. Ethnography. Customs. Manners. Traditions. Way of life (2218) |
SM ISO690:2012 HAJNÁCZKY, Tamás. „The Gypsy issue” in Hungary during the interwar years (I). In: Revista de Etnologie şi Culturologie, 2021, nr. 30, pp. 60-68. ISSN 1857-2049. DOI: https://doi.org/10.52603/rec.2021.30.08 |
EXPORT metadate: Google Scholar Crossref CERIF DataCite Dublin Core |
Revista de Etnologie şi Culturologie | ||||||
Numărul 30 / 2021 / ISSN 1857-2049 /ISSNe 2537-6152 | ||||||
|
||||||
DOI:https://doi.org/10.52603/rec.2021.30.08 | ||||||
CZU: 39(=214.58)(439)(091) | ||||||
Pag. 60-68 | ||||||
|
||||||
Descarcă PDF | ||||||
Rezumat | ||||||
În perioada interbelică, în mod prioritar, problema așezărilor țigănești a fost abordată de autoritățile ungare prin anumite reglementări aferente gestionării sănătății publice. Măsurile inițiale de stabilizare dirijată pentru așa numiții „țigani vagabonzi” au rezultat indirect cu crearea noilor așezări țigănești. Interesele conflictuale între instituțiile guvernamentale și autoritățile publice locale, au devenit la un moment dat evidente, întrucât ambele părți interesate așteptau alocarea fondurilor adiționale necesare pentru soluționarea „chestiunii țigănești” – din partea celeilalte. Implementarea decretelor emise de autoritățile centrale a fost adesea obstrucționată și s-a confruntat cu critici din partea oficialilor, medicilor și jandarmeriei responsabile de punerea lor în aplicare la nivel local. În perioada analizată, contextul abordat al „chestiunii țigănești” treptat s-a transformat: pe parcursul anilor 20 ai sec. XX, acesta eminamente se focusa pe reglementarea modului de trai al „țiganilor vagabonzi”; mai târziu, în special după 1930, concomitent cu cele vechi, au apărut noi provocări aferente așezărilor țigănești, care creșteau atât sub aspect numeric, cât și dimensional. Autorul utilizează în acest studiu surse primare inexplorate: rezoluțiile aprobate de autoritățile ungare și publicațiile periodice interbelice ungare: Csendőrségi Lapok (Revistele Jandarmeriei), Magyar Közigazgatás (Administrația Publică Maghiară) și Népegészségügy (Sănătate Publică). |
||||||
Cuvinte-cheie așezările țigănești, „țigani vagabonzi”, sănătate publică, interese conflictuale, perioada interbelică în Ungaria, „chestiunea țigănească”, цыганские поселения, «бродячие цыгане», общественное здравоохранение, конфликт интересов, межвоенный период в Венгрии, «цыганский вопрос», Gypsy settlements, “wandering Gypsies”, public health, conflicting interests, interwar years in Hungary, “Gypsy issues” |
||||||
|