Educaţia terapeutică a pacienţilor cu hipertensiune arterială: studiu descriptiv
Close
Conţinutul numărului revistei
Articolul precedent
Articolul urmator
533 21
Ultima descărcare din IBN:
2024-04-21 21:23
Căutarea după subiecte
similare conform CZU
616.12-008.331.1-036.1-08:614.2 (1)
Pathology of the circulatory system, blood vessels. Cardiovascular complaints (975)
Public and professional organization of health (873)
SM ISO690:2012
ŢOPA, Alexandra, GUȘILĂ, Ilenuța, ZARBAILOV, Natalia. Educaţia terapeutică a pacienţilor cu hipertensiune arterială: studiu descriptiv. In: Revista de Ştiinţe ale Sănătăţii din Moldova, 2021, nr. 1(26), pp. 150-159. ISSN 2345-1467.
EXPORT metadate:
Google Scholar
Crossref
CERIF

DataCite
Dublin Core
Revista de Ştiinţe ale Sănătăţii din Moldova
Numărul 1(26) / 2021 / ISSN 2345-1467

Educaţia terapeutică a pacienţilor cu hipertensiune arterială: studiu descriptiv

Therapeutic education of patients with hypertension: descriptive study

CZU: 616.12-008.331.1-036.1-08:614.2

Pag. 150-159

Ţopa Alexandra12, Gușilă Ilenuța13, Zarbailov Natalia1
 
1 Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie „Nicolae Testemiţanu“,
2 Asociaţia Teritorială Medicală „Botanica“,
3 Centrul de Sănătate Ciorescu
 
Proiecte:
 
Disponibil în IBN: 17 noiembrie 2021


Rezumat

Introducere. Educaţia terapeutică a pacienţilor cu HTA reprezintă un element cheie în tratamentul acestei boli. Deși OMS a stabilit standardele care reglementează organizarea și desfășurarea educaţiei terapeutice a pacienţilor, implementarea acesteia rămâne a fi o problemă la nivel global. În Republica Moldova nu se cunoaște eficienţa educaţiei terapeutice în hipertensiunea arterială și nici dacă aceasta este racordată la standardele OMS. Reieșind din importanţa problemei, scopul acestui studiu a fost identificarea practicilor internaţionale de organizare și desfășurare a educaţiei terapeutice în hipertensiunea arterială pentru evaluarea alinierii procesului de organizare a intervenţiilor educaţionale pentru pacienţii hipertensivi din RM standardelor recomandate de OMS. Material și metode. Studiul dat este descriptiv și calitativ. În prima etapă de cercetare în bazele de date PubMed, Google Scholar și Hinari au fost identificate 19 studii epidemiologice secundare care au evaluat diferite aspecte ale educaţiei terapeutice în hipertensiunea arterială. La etapa a doua au fost selectate 2 studii care reflectă modul în care se organizează educaţia terapeutică la nivel internaţional. În urma căutării în Google Scholar și pe site-urile cnam.md, msmps.gov.md, ansp. md, au fost identificate 5 documente care reglementează organizarea educaţiei terapeutice la nivel naţional și 2 publicaţii care descriu cunoștinţele pacienţilor hipertensivi din RM despre propria boală. La următoarea etapă au fost analizate calitativ fișierele selectate. Rezultate. Recenzia pentru definirea domeniului efectuată de Correia J. et al. a determinat că în ţările cu venituri mici și medii au fost experimentate o gamă variată de moduri de realizare a educaţiei terapeutice, dar care nu au abordat aspectele de continuitate și de fezabilitate. Meta-analiza lui Tam H. et al. a determinat că măsurile de consolidare sunt eficiente în respectarea schimbării modului de viaţă. În 2019 a fost efectuat un studiu în 7 instituţii de asistenţă medicală primară din RM care a evaluat cunoștinţele și atitudinea pacienţilor hipertensivi faţă de propria boală. La nivel naţional, un studiu-pilot în cadrul IMSP CS Cahul a demonstrat eficacitatea intervenţiilor educaţionale desfășurate conform standardelor OMS. Concluzii. Realizarea educaţiei terapeutice în conformitate cu recomandările OMS reprezintă o măsură eficientă care să le permită pacienţilor să dobândească și să menţină abilităţi pentru gestionarea vieţii și a bolii și să-și menţină sau să-și îmbunătăţească calitatea vieţii. Există puţine date care să descrie organizeazarea și desfășuraea educaţiei terapeutice a pacienţilor cu hipertensiunea arterială în RM, ceea ce indică nevoia determinării elementelor constitutive, a modalităţii de organizare și desfășurare, conform standardelor și recomandărilor OMS pentru fortificarea acestei componente terapeutice

Introduction. The therapeutic education of patients with hypertension is a key element in the treatment of this disease. Although the WHO has set standards for the organization and conduct of therapeutic education for patients, its implementation remains a global issue. In the Republic of Moldova, the effectiveness of therapeutic education in hypertension is not Republiknown, nor whether it is connected to WHO standards. Based on the importance of the issue, the aim of this study was to identify international practices for organizing and conducting therapeutic education in hypertension to assess the alignment of the process to WHO recommended standards. Material and methods. This study is descriptive and qualitative. In the first phase of research in the PubMed, Google Scholar and HINARI databases, 19 secondary epidemiological studies were identified that evaluated different aspects of therapeutic education in hypertension. In the second stage, 2 studies were selected that reflect the way in which therapeutic education is organized internationally. Following the search in Google Scholar and on the sites cnam.md, msmps.gov.md, ansp. md, 5 documents were identified that regulate the organization of therapeutic education at national level and 2 publications that describe the knowledge of hypertensive patients in the Republic of Moldova about their own disease. At the next stage, the selected files were qualitatively analyzed. Results. The scoping review by Correia J. et al. determined that in low- and middle-income countries a wide range of ways of achieving therapeutic education were experienced, but which did not address issues of continuity and feasibility. Meta-analysis of Tam H. et al. determined that consolidation measures are effective in respecting lifestyle change. In 2019, a study was conducted in 7 primary care institutions in the Republic of Moldova that assessed the knowledge and attitude of hypertensive patients towards their own disease. At the national level, a pilot study within a primary health care institution demonstrated the effectiveness of educational interventions carried out according to WHO standards. Conclusions. In the Republic of Moldova, as well as in low- and middle-income countries, the therapeutic education of patients with hypertension requires the finalization of the concept and knowledge of international standards on how to organize. In middle- and high-income countries, the effectiveness of educational interventions in the treatment of patients with hypertension was studied and the cost-effectiveness of the intervention given at the medical system level was argued.

Cuvinte-cheie
educaţia terapeutică, hipertensiunea arterială, asistenţă medicală primară,

therapeutic education, hypertension, primary health care