Instituția muzeală din Republica Moldova între cotidianitate și reglementările normative
Close
Articolul precedent
Articolul urmator
284 5
Ultima descărcare din IBN:
2024-03-01 10:06
Căutarea după subiecte
similare conform CZU
069(478)(091) (3)
Museums. Permanent exhibitions (505)
SM ISO690:2012
PLOŞNIŢĂ, Elena. Instituția muzeală din Republica Moldova între cotidianitate și reglementările normative. In: Perspective contemporane în etnologie, muzeologie şi ştiinţele naturii: Programul și rezumatele comunicărilor, Ed. Ediția XXXII, 22 octombrie 2021, Chişinău. Chisinau, Republic of Moldova: Editura „Lexon-Prim”, 2021, Ediția XXXII, pp. 24-25. ISBN 978-9975-3268-3-4.
EXPORT metadate:
Google Scholar
Crossref
CERIF

DataCite
Dublin Core
Perspective contemporane în etnologie, muzeologie şi ştiinţele naturii
Ediția XXXII, 2021
Sesiunea "Perspective contemporane în etnologie, muzeologie şi ştiinţele naturii"
Ediția XXXII, Chişinău, Moldova, 22 octombrie 2021

Instituția muzeală din Republica Moldova între cotidianitate și reglementările normative

CZU: 069(478)(091)

Pag. 24-25

Ploşniţă Elena
 
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei
 
Disponibil în IBN: 27 octombrie 2021


Rezumat

Ideea de a crea o instituție muzeală la Chișinău a fost lansată în primele decenii ale secolului XIX. Dar primul muzeu public va fi înregistrat abia în anul 1889. Pe parcursul vremii, muzeele au evoluat, iar în a doua jumătate a secolului al XX-lea în republică a fost creată rețeaua muzeală. La începutul secolului XXI, în Republica Moldova a fost elaborat cadrul normativ în domeniul cultural, inclusiv muzeal. Ba mai mult, instituția muzeală din republică face obiectul unei legi speciale care o definește ca „instituție de cultură, aflată în serviciul societății, care achiziționează, conservă, cercetează și valorifică, în special prin expunere, patrimoniul material și imaterial, în scopul cunoașterii, educării și al recreării publicului larg”. Observăm că, conform definiției ICOM, muzeul este o instituție non-profit și permanentă. Deci, instituția muzeală nu este complet definită, se impune o definiție mai riguroasă, pentru că generalitatea definiției provoacă probleme. Un aspect relevant al reglementărilor normative în domeniul muzeal îl/ar trebui să îl constituie statutul profesional al muzeografului. Termenul „muzeograf” nu este abordat nici într-un act normativ. Este necesară înregistrarea ocupației de expert bunuri culturale ca profesie independentă, cu formarea inițială obligatorie pentru admiterea în profesie. O altă problemă, deloc de neglijat, este activitatea evaluatorului de bunuri culturale. Este o activitate mai degrabă economică, implicațiile fiind de natură contabilă, dar și muzeală. O propunere notabilă ar fi stabilirea statutului profesiei de muzeu cu un mecanism de protecție. Nu mai puțin importante sunt prevederile legislative referitoare la categoriile juridice de patrimoniu, la înregistrarea muzeelor, la responsabilitatea administrației, la acreditarea muzeelor (multe dintre ele nefiind entități juridice de sine stătătoare), etc. – insuficient de clare, confuze, astfel neaplicabile în mediul muzeal. Abordarea acestor probleme din punct de vedere științific și practic, pe axa cotidian-reglementare normativă, constituie subiectul comunicării noastre.