Культурное наследие Кишинева 1930-1950 гг.
Close
Conţinutul numărului revistei
Articolul precedent
Articolul urmator
699 4
Ultima descărcare din IBN:
2024-03-14 11:45
Căutarea după subiecte
similare conform CZU
008(478-25)"1930-1950" (2)
Civilization. Culture. Progress (826)
SM ISO690:2012
ИЛЬВИЦКАЯ, Светлана, ПОЯН, Анна. Культурное наследие Кишинева 1930-1950 гг.. In: Arta , 2021, nr. 1(AV), pp. 63-68. ISSN 2345-1181. DOI: https://doi.org/10.52603/arta.2021.30-1.10
EXPORT metadate:
Google Scholar
Crossref
CERIF

DataCite
Dublin Core
Arta
Numărul 1(AV) / 2021 / ISSN 2345-1181 /ISSNe 2537-6136

Культурное наследие Кишинева 1930-1950 гг.

Patrimoniul cultural al Chișinăului din anii 1930-1950

The cultural heritage of Chisinau in 1930–1950

DOI:https://doi.org/10.52603/arta.2021.30-1.10
CZU: 008(478-25)"1930-1950"

Pag. 63-68

Ильвицкая Светлана, Поян Анна
 
Государственный университет по землеустройству
 
 
Disponibil în IBN: 12 august 2021


Rezumat

Una dintre tendințele în dezvoltarea turismului este apariția muzeelor în aer liber, care reprezintă cartea de vizită a unei destinații turistice. Luând drept exemplu cartierele centrale ale orașului Chișinău, exponatele muzeului în aer liber pot fi monumente de arhitectură din perioada interbelică - vilele urbane păstrate din anii 1930-40, care combină trăsături caracteristice ale Art Nouveau, funcționalismului, modernismului și arhitecturii neo-românești. Precum arată experiența mondială, cele mai bune rezultate în popularizarea patrimoniului istoric și cultural sunt obținute de teritorii istorice special protejate, unde sunt organizate noi tipuri de muzee – muzeele în aer liber. Drept exemple de acest fel pot servi proiectele nerealizate din anii 1980: „Muzeul Etnografic al satului moldovenesc” și cartierul istoric „Colina Pușkin”. Articolul examinează metoda triaxală a celor „trei raze” în calitate de moștenire culturală urbanistică, utilizată în anii postbelici (1945-1948) de către academicianul arhitect А. Șciusev în cadrul lucrului la schița schemei planului general de dezvoltare a orașului Chișinău. Ideea lui de creștere a expresivității orașului era întruchipată în sinteza tradiției structurării planimetrice a cartierelor istorice în contextul rezolvării problemei păstrării plasticității fondului construit existent și dezvoltării lui ulterioare.

One of the trends in the development of tourism is the appearance of open-air museums, which are the hallmark of a museum and tourist destination. On the example of the central quarters of Chisinau, the exhibits of the open-air museum can be architectural monuments of the interwar period – preserved urban villas of 1930-40, which combine the characteristic features of Art Nouveau, functionalism, modernism and Neo-Romanian architecture. As world experience shows, the best results in the popularization of historical and cultural heritage are achieved by specially protected historical territories, where new types of museums are organized – air museums or open-air museums. Such an example is the unrealized projects of the 1980s “The Ethnographic Museum of the Moldavian village” and “The Historical Quarter “Pushkinskaya Gorka”. The article examines the three-axis method of “triluchya” as a cultural heritage of urbanism, which was addressed in the post-war years (1945-1948) by the Academician of Architecture A. Shchusev when working on a project proposal - the scheme of the general plan for the development of the city of Chisinau. His idea of enriching the expressiveness of the city was to synthesize the planning traditions of historical neighborhoods while solving the problem of preserving the plasticity of the existing building and its further development.

Cuvinte-cheie
patrimoniu cultural, destinaţie turistică, muzeificare, muzeu în aer liber,

cultural heritage, tourist destination, museumification, air museum