În acest articol autorii determină semnele obiectului şi victimei în limitele componenţei infracţiunii de exces de putere sau abuz de serviciu (art. 328 CP RM) şi efectuează analiza lor comparativă. În primul rând, se cercetează ce se consideră obiect al infracţiunii în doctrina juridică a Republicii Moldova. Autorul consideră că „pe verticală” obiectul se împarte în obiect general, generic şi nemijlocit, iar „pe orizontală” – în obiect de bază, secundar şi facultativ. Autorul efectuează o analiză complexă a fiecărui obiect protejat de norma respectivă a Codului penal al Republicii Moldova. O atenţie deosebită este acordată studierii problemei victimei infracţiunii date. În opinia autorului articolului lipsa unei abordări unice a acestei probleme îşi are originea preponderent în legislaţia procesual-penală. Autorul ajunge la concluzia că victimă a infracţiunii de exces de putere sau abuz de serviciu în sensul juridico-penal pot fi cetăţenii (orişice persoane fizice), organizaţiile (persoanele juridice, indiferent de forma lor juridico-organizaţională), societatea şi statul. În temeiul unei analize complexe a actelor normative, materialelor practicii judiciare şi al unui spectru larg de surse ştiinţifice, autorul fundamentează oportunitatea modificării Codului penal al Republicii Moldova.

In the present article authors defines attributes of object and victim in the framework of offense “abuse of power” (Article 328 of the Criminal Code of the Republic of Moldova) and conduct comparative analysis. At the first-place questions of what should be considered as object of crime in the Moldavian legal doctrine. Author believe that “vertical” objects are divided into general, group and direct, “horizontal” - at primary, secondary and optional. Author carried out a comprehensive analysis of each object under consideration provisions of the Criminal Code of the Republic of Moldova. Authors give particular attention to the study of victims of this crime. According to authors, lack of the unified approach to this issue is largely generated by the procedural legislation. Author concludes that victims of the power abuse in the criminal law sense may be citizens (any individual), organizations (legal entities, irrespective of their legal form), society and the state. Based on the comprehensive analysis of legal acts, court practice and a wide range of scientific sources authors justify the appropriateness of amending Criminal Code of the Republic of Moldova.