The Alexander von Humboldt Foundation was re-established in the Federal Republic of Germany in 1953, with the aim of demonstrating that Germany continued to be a great cultural power and of marking its place on the international arena. It awarded very prestigious fellowships to researchers from abroad, based on the criteria of academic excellence and lack of quotas. Even if sporadically at the beginning, the Foundation’s relationship with the countries of Eastern Europe started to develop in the late 1960s, despite the opposite political systems of the two blocs. This happened in the context of the FRG’s East-centered foreign policy (Ostpolitik), and was also due to the opening of socialist countries to the West. The relationship, however, was marked in many cases by tensions, as political interests, as opposed to the cultural or academic dimension, prevailed. The article tackles the situation of the Humboldt fellows from Eastern Europe during the Cold War, focusing, from a comparative perspective, on the quantitative aspect, as well as on the political dynamics which determined their presence in West Germany.

Fundația Alexander von Humboldt a fost reînființată în Republica Federală Germania în 1953, cu scopul de a reafirma rolul de mare putere culturală a Germaniei și de a-i marca locul pe scena internațională. Fundația a acordat burse prestigioase cercetătorilor din străinătate, criteriile fiind excelența academică și lipsa oricărei cote. Inițial sporadică, relația Fundației cu țările din Europa de Est a început să se dezvolte către sfârșitul anilor 1960, în ciuda sistemelor politice diferite ale celor două blocuri. Acest lucru s-a întâmplat în contextul noii politici externe a RFG, orientată către Europa de Est (Ostpolitik), și s-a datorat, printre altele, și unei mai mari deschideri a țărilor socialiste către Occident. Relația a fost însă marcată de tensiuni, căci interesele politice au dominat obiectivele culturale sau academice. Articolul abordează tematica bursierilor Humboldt din Europa de Est în timpul Războiului Rece, concentrându-se, dintr-o perspectivă comparativă, pe aspectul cantitativ, precum și pe dinamica politică care a determinat prezența acestor bursieri est-europeni în Germania de Vest.