Caracteristica populaţiilor M3 la Vigna Mungo (L.) Hepper şi selectarea mutanţilor cu trăsături preţioase
Close
Articolul precedent
Articolul urmator
241 0
SM ISO690:2012
BIVOL, Ina. Caracteristica populaţiilor M3 la Vigna Mungo (L.) Hepper şi selectarea mutanţilor cu trăsături preţioase. In: International Conference of Young Researchers , 5-6 noiembrie 2009, Chişinău. Chişinău: Centrul Editorial-Poligrafic al USM, 2009, Ediția 7, p. 39. ISBN 978-9975-70-901-9.
EXPORT metadate:
Google Scholar
Crossref
CERIF

DataCite
Dublin Core
International Conference of Young Researchers
Ediția 7, 2009
Conferința "International Conference of Young Researchers "
Chişinău, Moldova, 5-6 noiembrie 2009

Caracteristica populaţiilor M3 la Vigna Mungo (L.) Hepper şi selectarea mutanţilor cu trăsături preţioase


Pag. 39-39

Bivol Ina
 
Institutul de Genetica şi Fiziologie a Plantelor
 
Disponibil în IBN: 3 iunie 2021


Rezumat

Au fost investigate 11 familii mutante M3 ale speciei Vigna mungo obţinute prin mutageneza chimică în cazul aplicării soluţiei de colchicină. Acţiunea negativă a factorului mutagen în familiile mutante M1 s-a manifestat prin capacitatea diminuată a germinaţiei seminţelor şi a viabilităţii scăzute a plantelor în generaţiile următoare. Studiul morfologic al familiilor mutante conform Descriptorului internaţional [1] în comparaţie cu forma martor n-a evidenţiat deosebiri considerabile după caracterele calitative. O variaţie largă a parametrilor cantitativi (lungimea plantei şi numărul de păstăi per plantă) indică la existenţa instabilităţii caracterelor studiate în generaţia M3. Rezultate analogice au fost obţinute de G. C. Obute şi pentru specia Vigna unguiculata [2]. Prelucrarea statistică a datelor a evidenţiat dependenţe de corelări semnificative ale caracterelor cantitativi la materialul experimental. Corelări moderate pozitive s-au relevat între lungimea plantei şi numărul de păstăi per plantă la toate familiile mutante cu excepţia mutantului M3-42, la care s-a stabilit o corelare puternică ca şi la forma martor. Gradul de dependenţă între caracterele "lungimea plantei" şi "numărul de păstăi per plantă" este medie (35,1–47,3%), spre deosebire de forma martor (66,2%) şi forma mutantă M3-42 (51,70%). Corelări pozitive moderate şi slabe au fost depistate între caracterele "lungimea plantei" şi " înălţimea de inserţie a primei păstăi" la unele familii mutante. Forma martor nu s-a manifestat prin relaţii corelative autentice. Coeficientul de determinaţie după acest indice a fost relativ scăzut la familiile mutante sus evidenţiate. Indicii "numărul de păstăi per plantă" şi " înălţimea de inserţie a primei păstăi" au stabilit câte o corelare negativă slabă şi moderată la două forme experimentale ce demonstrează o interdependenţă slabă a acestor caractere cantitative şi se confirmă prin valorile coeficientului de determinaţie (4,5– 10,8 %). Conform datelor obţinute inducerea experimentală a mutaţiilor chimice poate fi utilizată în diverse programe de ameliorare la Vigna. Evaluarea caracterelor superioare formelor iniţiale ale familiilor mutante M3 în cadrul speciei V. mungo a evidenţiat un material experimental nou de perspectivă în cercetările ulterioare de ameliorare a genofondului existent.

Cuvinte-cheie
mutageni chimici, familii mutante, caracterele cantitative, dependenţe corelative, coeficientul de determinație