La baza căutării de noi plante medicinale, producătoare de substanţe biologic active, e pus principiul filogenetic care în mare măsură s-a adeverit practic. Plantele înrudite în plan taxonomic de obicei au aceiaşi compoziţie chimică. De aceia, ştiind compoziţia chimică şi substanţele produse de o specie dintr-un gen, se poate de găsit asemenea substanţe şi la alte specii din genul respectiv. Folosirea principiului filogenetic simţitor uşurează şi accelerează găsirea de substanţe biologic active. În unele cazuri pentru obţinerea de s.b.a. în flora suprafeţei uscatului se foloseşte metoda scriningului farmacognostic, ce constă în analiza totală fotochimică a tuturor speciilor de plante ce se întîlnesc în regiunea dată. Paralel cu metodele filogenetică şi scriningului farmacognostic, pentru determinarea plantelor cu perspectivă în privinţa substanţelor medicamentoase se folosesc şi date folclor, medicina populară. E interesant că folosirea datelor din medicina populară despre eficacitatea unor plante de a combate o boală sau alta a dus la găsirea de noi specii de plante ce produc substanţe biologic de preţ. În perioada instaurării farmacognoziei şi căutării de noi izvoare de substanţe medicinale în lumea plantelor anume datele din medicina populară au servit ca moment principal în determinarea majorităţii speciilor de plante în perspectivă ca izvoare de medicamente înalt efective. Dar odată cu ridicarea rolului medicamentelor şi farmacoterapiei a crescut cererea la substanţe bioactive naturale existente, care nu întotdeauna putea să satisfacă necesităţile, de aceia a fost necesar să se desfăşoare cercetări de identificare a noilor substanţe biologice de geneză naturală de pe suprafaţa uscatului. [1] Marile investiţii în industria căutării de noi medicamente a grăbit cercetările în domeniu surselor tradiţionale de substanţe bioactive şi în primul rând a florei şi faunei acvatice şi suprafeţei uscatului. Aceasta a dus la micşorarea numărului de specii nestudiate în ceia ce priveşte componenţa lor medicamentoasă şi la reducerea resurselor de plante medicinale ale uscatului. Cercetările au demonstrat că chiar apa de mare singură poate în perspectivă sa fie izvorul de obţinere practic a tuturor elementelor din sistemul periodic al lui Mendeleev printre care uraniu, aur, plumb, reniu etc. S-a constatat că multe organisme marine, în particular algele, meduzele, moluşte, răcuşori oceanici, selectiv absorb din apa de mare diferite substanţe chimice şi de acum ele pot fi servi ca izvoare ale unor metale polivalente. [2]